Observații asupra proiectului de act normativ inițiat de ANPC, care ar obliga antreprenorii să facă publice adaosurile comerciale pentru produse și servicii
Observații asupra proiectului de act normativ inițiat de ANPC, care ar obliga antreprenorii să facă publice adaosurile comerciale pentru produse și servicii
1. Întregul proiect de act normativ se bazează pe afirmații trunchiate și este în contradicție cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Legea 24/2000, care reglementează procesul legislativ, prevede în articolul 31 că un act normativ trebuie să înceapă cu un preambul (introducere), în care să fie specificate pe scurt scopul și motivele adoptării acestuia.
Cu toate acestea, în introducerea proiectului de act normativ al ANPC, justificarea se limitează la generalități, susținând că scopul este ca consumatorul să fie mai bine informat cu privire la drepturile sale, astfel încât să poată lua decizii raționale și să aleagă produse/servicii potrivite nevoilor și situației sale financiare. Totuși, nu se explică în ce mod publicarea adaosului comercial ar contribui la atingerea acestui obiectiv. (În opinia noastră, de altfel, deloc, deoarece consumatorul este interesat de prețul final, nu de adaosul comercial.)
În plus, justificarea face referire la articolele 18-22 și 23 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, niciunul dintre acestea neprevăzând obligația publicării adaosului comercial. Aceste articole impun doar obligația operatorilor economici de a furniza informații despre caracteristicile esențiale ale produselor/serviciilor vândute, referindu-se în principal la cantitate, calitate, termen de garanție și alți factori specifici (care sunt detaliați clar în legislație).
Mai mult, proiectul de act normativ contravine articolului 78 din Legea nr. 24/2000, care prevede că „ Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.”
Așa cum am menționat mai sus, acest proiect de act normativ face referire la Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, pe care ar trebui să o reglementeze. Totuși, în acea ordonanță nu există nicio prevedere care să impună publicarea adaosului comercial, ceea ce înseamnă că proiectul depășește cadrul stabilit prin ordonanța respectivă.
2. Este posibil ca proiectul de act normativ să fie neconstituțional.
Proiectul de act normativ contravine articolului 135 din Constituție, care prevede că statul trebuie să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale.
Publicarea adaosurilor comerciale ar fi în contradicție atât cu libertatea comerțului, cât și cu concurența de piață, deoarece, dacă concurenții ar cunoaște exact prețurile de achiziție ale unui furnizor pentru un alt comerciant, acest lucru ar putea distorsiona semnificativ concurența.
Una dintre principiile fundamentale ale economiei de piață liberă este confidențialitatea comercială și autonomia deciziilor de afaceri. Dacă operatorii economici nu își pot stabili liber prețurile din cauza transparenței excesive a datelor, apar mai multe probleme:
- Limitarea concurenței: Dacă toți cunosc prețurile furnizorilor, concurența prin preț se poate restrânge artificial, cea ce contravine principiilor fundamentale ale economiei de piață.
- Situații suspecte de cartel: Dacă actorii de pe piață cunosc prețurile furnizorilor concurenței, acest lucru poate facilita comportamente coordonate, cum ar fi cartelurile, ceea ce contravine principiilor concurenței loiale.
- Slăbirea poziției de negociere a furnizorilor: Un furnizor va avea dificultăți în stabilirea unor condiții diferite pentru partenerii săi, deoarece toți vor solicita aceleași prețuri. Acest lucru poate reduce flexibilitatea și capacitatea de dezvoltare a strategiilor comerciale individuale.
3. Proiectul de act normativ este imposibil de implementat în practică.
Un produs aflat pe un raft poate avea mai multe prețuri de achiziție, ceea ce face imposibilă determinarea exactă a adaosului comercial.
Pentru o mai bună înțelegere, să luăm exemplul cartofilor vânduți într-un magazin. Vânzătorul a cumpărat cartofii de la mai mulți furnizori: de la unul la 1 leu/kg, de la altul la 1,25 lei/kg. Acești cartofi sunt depozitați împreună și vânduți la un preț de 2 lei/kg. În acest caz, adaosul comercial pentru primul furnizor este de 1 leu, iar pentru al doilea, doar 75 de bani. Pe care îl afișăm?
4. Proiectul de act normativ poate duce la incitare la ură.
Un cumpărător care nu cunoaște mecanismele comerciale sofisticate poate percepe doar faptul că vânzătorul aplică un adaos comercial considerat de el mare, ceea ce poate genera sentimente negative față de acel comerciant și determină astfel o stigmatizare a mediului de afaceri.
(Câteva exemple simple unde adaosul comercial trebuie să fie mai mare: mărfuri cu rulaj lent, care pot deveni neprofitabile din cauza inflației dacă au un adaos mic; fructe și legume, care din cauza perisabilității necesită un adaos mai mare pentru a rămâne profitabile, în condițiile în care din cauza gradului mare de perisabilitate numai o parte din cantitatea aprovizionată de comerciant poate fi vândut)
Ținând cont de observațiile de mai sus, îi încurajăm pe toți cei care pot face ceva împotriva acestui proiect de act normativ aberant să oprească goana nebună a lui Piedone! Totodată, transmitem antreprenorilor că, în cazul în care acest proiect va intra în vigoare, să nu se conformeze, deoarece, în eventualitatea unei sancțiuni, procesul-verbal poate fi ușor anulat invocând argumentele de mai sus! Camera de Comerț și Industrie a județului Covasna va oferi sprijin întreprinderilor mici din județ în elaborarea unui model de contestație.
CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE COVASNA
președinte
EDLER András-György
Întreprinderile mici și mijlocii pot primi de la stat, începând de astăzi, până la 55.000 euro, bani nerambursabili, pentru a-și vinde produsele și serviciile pe piață, ajutorul financiar acoperind 90% din diferite cheltuieli care vor fi considerate eligibile.