Vrem o țară ca afară, sau mai bine sacrificăm interesul mediului de afaceri de dragul orgoliilor?

Pe ordinea de zi a Parlamentului se află modificarea legii privind camerele de comerț, care conține 2 prevederi importante:

a) alocă o sursă de finanțare pentru sistemul cameral sub forma unei taxe anuale de înregistrare cuprinse între 10 și 100 EUR, în funcție de mărimea întreprinderii. Această taxă de înscriere este plătită de toți antreprenorii.

b) face obligatorie certificarea administratorilor de societăți comerciale. Certificatul este eliberat de camerele de comerț, după absolvirea unui curs și a promovării unui examen.

 

Mai multe organizații de afaceri din județul Covasna și-au exprimat opiniile negative cu privire la modificările propuse la legea camerelor de comerț, invocând fel de fel de motive. În opinia noastră, motivul real din spatele tuturor acestor opinii negative este mai degrabă faptul că aceste organizații de afaceri consideră că sursa de finanțare alocată prin modificarea legislativă ar plasa sistemul camerelor de comerț într-o poziție mai favorabilă față de ele. Cu alte cuvinte, mai bine să moară și capra vecinului, decât să avem un mediu de afaceri pregătit pentru viitor și bine reprezentat. ”Rămânem cu toții săraci dar măcar suntem egali”... cam așa sună filozofia celor care se împotrivesc modificărilor propuse, desconsiderând interesul mediului de afaceri de a avea o reprezentare puternică.

 

Pentru o mai bună înțelegere a situației, prezentăm mai jos anumite aspecte de care ar trebui să țină cont oricine, pentru a-și forma o opine corectă și obiectivă asupra problemei.

 

De ce este sistemul cameral diferit de alte organizații de reprezentare a mediului de afaceri?

Spre deosebire de toate celelalte organizații economice, care sunt înființate pe baza unei legi generale privind asociațiile (înființarea lor fiind opțională), crearea camerelor de comerț este reglementată de o lege specifică (înființarea fiind obligatorie). În conformitate cu această lege, în fiecare județ trebuie să existe o cameră de comerț. Aceasta nu este o particularitate românească, așa funcționează sistemul cameral în toate țările din lume. Ca și guvernul, partidele politice, sistemul de sănătate sau cel de justiție, sistemul camerelor de comerț face parte din infrastructura instituțională a unei țări. Numai că, față de entitățile enumerate mai sus, sistemul cameral este o entitate privată, apolitică, organizată de jos în sus, de către mediul de afaceri din județ.

La fel, ca toate instituțiile, inclusiv camerele de comerț, au sarcini prevăzute de lege și într-o țară normală ar trebui să dispună de resurse financiare pentru a le îndeplini. Guvernul, partidele politice sau sectorul sanitar au sursele de finanțare definite prin lege, dar în cazul camerelor de comerț, acest lucru a fost uitat în momentul elaborării legii... Taxa anuală de înregistrare, prevăzută de actul normativ de modificare a legii camerelor de comerț, va asigura o sursă de finanțare predictibilă pentru funcționarea sistemului cameral. Un sistem cameral puternic înseamnă o reprezentare puternică a intereselor mediului de afaceri. Nu întâmplător cele mai puternice camere de comerț sunt în țări ca Germania sau Austria, țări în care fiecare antreprenor cotizează în mod obligatoriu către sistemul cameral.

 

De ce nu este o idee bună finanțarea publică a sistemului cameral?

 

Au existat comentarii din diverse părți că, dacă statul dorește să finanțeze sistemul cameral, ar trebui să o facă direct din buget. Da, la prima vedere, această propunere sună destul de bine, pentru că se alocă o sursă de finanțare lângă sarcinile date prin lege. Totuși, acest lucru ar însemna transformarea sistemului de camere într-o instituție de stat. Iar o instituție de stat ar avea dificultăți în a asigura o reprezentare puternică a mediului de afaceri, deoarece îi este aproape imposibil să adopte o poziție pe o anumită problemă împotriva finanțatorului său.

 

Dacă ne uităm puțin înapoi în timp, observăm că în 1990, când sistemul de camere de comerț din România a fost restabilit după schimbarea regimului comunist, acesta a avut o sursă de finanțare, deoarece sistemul cameral includea și registrul comerțului. Registrul comerțului nu era important doar din acest punct de vedere al asigurării surselor de finanțare, ci era important pentru valoarea informațională pe care l-a reprezentat baza de date cu toți comercianții, bază de date pe care dorim s-o dezvoltăm și s-o punem gratuit la dispoziția mediului de afaceri totmai din acești bani încasați sub forma taxei de înregistrate. În anul 2004, guvernul condus de Adrian Năstase a naționalizat registrul, lăsând sistemul de camere fără finanțare și fără informații. La vremea respectivă, nimeni nu a fost deranjat de acest lucru și nu-mi amintesc ca vreo organizație profesională din județ sau din țară să își fi ridicat vocea împotriva unei astfel de călcări flagrante în picioare a vaslorilor fundamentale ale democrației.

 

Baza de date gratuită și actualizată a companiilor - informația e putere!

Revenind la baza de date cu comercianții, unii vor spune că Registrul Comerțului deține deja această bază de date și  nu trebuie creată o bază de date paralelă. Teoretic au dreptate, dar ultimii 18 ani au arătat că, deși dețin informațiile, nu sunt interesați să le împărtășească în mod eficient cu mediul de afaceri. În schimb o parte dintre date ajung, în mod netransparent la tot feluri de firme care vând aceste date către cei interesați. De multe ori s-a dovedit, că aceste date nu sunt nici actuale și nici corecte. Comunitatea de afaceri are nevoie de date actuale și corecte, iar singurul mod pragmatic pentru a veni în îndeplinirea acestei nevoi este crearea unei baze de date de către sistemul cameral, așa cum acest lucru este prevăzut în actul normativ de modificare a legii camerelor de comerț și punerea acestuia în mod gratuit la dispoziția mediului de afaceri. 

Orice întreprindere trebuie să identifice piețele potențiale și partenerii potențiali, iar o bază de date actualizată a comercianților este esențială în acest sens. O bază de date din care informația nu este doar ”picurată”, așa cum se întâmplă astăzi în cazul Registrului Comerțului, și o bază de date care, spre deosebire de diversele firme care vând în prezent pe piață baze de date, să conțină informații corecte și la zi. Înregistrarea anuală este necesară tocmai pentru ca informația să fie actualizată, iar dacă cineva dorește să caute firme de construcții în județul Covasna, de exemplu, rezultatele să cuprindă doar firme a căror activitate principală este într-adevăr construcțiile. De asemenea, este foarte important ca datele despre comercianți să poată fi obținute nu numai punctual, ci și ”în vrac”, deoarece o analiză eficientă a pieței poate fi efectuată numai pe această bază. 

 

Utilizarea taxelor de înregistrare: bază de date, diplomație economică, dezvoltarea afacerilor

Actul normativ de modificare a legii camerelor de comerț stabilește foarte clar destinația sumelor încasate drept taxe anuale de înregistrare. Aceste sume pot fi utilizate numai pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri și pentru internaționalizare. Legat de internaționalizare un alt serviciu de pe care dorim s-o oferim mediului de afaceri este diplomația economică. 

Da, ar putea spune unii, acest lucru este deja practicat de misiunile economice atașate ambasadelor. Și aproape că au dreptate, dar pierd din vedere faptul că afacerile românești au nevoie de eficiență, așa cum au nevoie de și de baze de date cu informații despre comercianți. Spre deosebire de sistemul de stat, misiunile care vor funcționa în cadrul sistemului cameral vor viza țări care reprezintă un segment de piață real pentru produsele/serviciile românești și, pe de altă parte, vor funcționa pe bază concurențială, ceea ce înseamnă că persoanele care lucrează în cadrul misiunilor vor avea obiective anuale bine definite, iar neîndeplinirea acestora poate duce la rezilierea contractului de mandat/muncă.

 

Certificarea administratorilor: servește dezvoltarea

De asemenea, este important să discutăm, pentru că acest lucru a fost menționat și ca feedback negativ, de ce statutul de administrator ar trebui să fie legat de un certificat? Răspunsul este că nu trebuie. Totuși, trebuie să decidem ce țară ne dorim. Dacă ne uităm spre occident, dacă ne dorim o digitalizare realistă a administrației publice și o administrație eficientă, nu putem încredința conducerea companiilor unor oameni care abia știu să scrie și să citească și/sau care nu au cel puțin cunoștințe de bază despre cum funcționează o afacere. Cursul de formare a administratorilor și examenul ulterior sunt concepute tocmai pentru a pune conducerea unei companii în mâinile unor persoane care pot îndeplini această sarcină în condițiile secolului XXI.

 

Camerele de comerț nu fac nimic...

În cele din urmă, haideți să vorbim puțin despre feedback-ul negativ conform căruia camerele de comerț nu fac nimic. Respingem această afirmație din start, dar dacă privim lucrurile într-un mod mai nuanțat, există un oarecare adevăr în ea din punctul de vedere al unui observator extern. Am enumerat mai jos activitățile pe care camera ar trebui să le desfășoare. Mai exact, ar trebui să acoperim 15 domenii principale de activitate, conform legii. Toate acestea în condițiile în care nu avem nicio sursă de finanțare. În acest sens, încercăm să ne facem treaba. Cu toate acestea, orice antreprenor normal este conștient de faptul că, fără resurse adecvate, nu este posibil să se obțină rezultate excepționale. 

Dar lucrăm și în aceste condiții dificile. Nu din când în când, ci zilnic. Avem un sediu, avem angajați și avem un program de lucru de 8 ore pe zi, atunci când suntem la dispoziția antreprenorilor. Virusul nu ne-a oprit, ușa noastră a fost deschisă atunci când toate celelalte instituții și-au suspendat primirea clienților. Eram încă în slujba antreprenorilor și am făcut-o pentru că știam că afacerile nu sunt un joc, afacerile nu se pot opri. Mulțumim celor peste 200 de membri ai camerei, care înțeleg importanța sistemului cameral și contribuie la menținerea instituției prin cotizațiile lor. Mulțumim susținătorilor noștri care au înțeles importanța sistemului cameral și care susțin financiar camera în mod regulat. Și mulțumim personalului camerei, care face tot ce-i stă în putință în fiecare zi pentru a-i sprijini pe întreprinzătorii care vin la noi cu cazurile lor dificile și la îndemână.

 

 

În concluzie…

Vedem cu mare tristețe că organizațiile care se autointitulează reprezentanți ai mediului de afaceri fac tot posibilul pentru a bloca modificarea legii privind camerele de comerț. Din prostie. Pentru a împiedica consolidarea sistemului cameral. Ei nu înțeleg că, dacă va exista vreodată o reprezentare puternică a mediului de afaceri în această țară, aceasta poate fi asigurată doar de sistemul cameral. Pentru că pentru asta a fost conceput. Pentru că suntem un sistem cu acoperire națională. Pentru că legea spune că asta este treaba noastră. Deoarece numeroasele organizații mici, dispersate geografic și cu probleme financiare nu ar putea fi un adversar egal pentru guvern, chiar dacă sistemul cameral nu ar fi consolidat. Pentru că, dacă nu se consolidează sistemul cameral, asta nu înseamnă că ei se vor întări. Dar dacă se consolidează sistemul cameral, atunci va exista cel puțin un reprezentant al mediului de afaceri care își poate face treaba cum trebuie. Unul care are greutate. Acest lucru ar fi în interesul real al antreprenorilor, dar pentru ca cei care se opun să vadă acest lucru, ar trebui să își lase orgoliile deoparte...

 

 

 

INFORMAȚII DE BACKGROUND

Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate publică, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.

Camerele de comerț judeţene au următoarele atribuţii principale:

a)sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;

b)sprijină membrii lor în relaţia economică cu reprezentanţele oficiale ale altor state, cu consulatele şi organismele din străinătate, similare camerei judeţene;

c)reprezintă şi apără interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române şi cu organizaţii similare din străinătate;

d)prezintă propuneri instituţiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le transmit, la cerere sau din proprie iniţiativă;

e)eliberează, la cerere, cu respectarea normelor legale în vigoare şi a competenţelor stabilite pentru alte instituţii, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanţele comerciale, firmele înscrise, adnotările şi modificările în situaţia juridică a firmelor, precum şi certificate ce atestă existenţa unor incidente comerciale;

f)elaborează, la nivel sectorial şi de ansamblu, studii şi analize economice la solicitarea celor interesaţi;

g)promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale şi industriale ale Uniunii Europene;

h)realizează baze de date cuprinzând toate informaţiile utile comercianţilor în exercitarea activităţii lor, desfăşoară activităţi de informare, documentare şi consultanţă în afaceri; ţin şi valorifică, în interesul îmbunătăţirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;

i)organizează activitatea de soluţionare a litigiilor comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc şi instituţionalizat;

j)avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor;

k)redactează şi publică buletinul camerei judeţene, cataloage, anuare sau alte publicaţii de informare, documentare şi reclamă comercială;

l)organizează şi administrează târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri, acţiuni de parteneriat economic în ţară şi în străinătate, în locaţii proprii, concesionate sau închiriate;

m)organizează anual topul firmelor şi topul investitorilor, recompensând eforturile comercianţilor;

n)întocmesc o evidenţă proprie a societăţilor comerciale, sub denumirea de Catalogul firmelor; înscrierea în acesta se face la solicitarea societăţilor comerciale, iar comercianţii înregistraţi la registrul comerţului se înscriu în Catalogul firmelor întocmit de camerele de comerţ;

o)constituie servicii de asistenţă pentru înregistrare în registrul comerţului şi desfăşoară următoarele activităţi:

1.Îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

2.Îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;

3.depunerea la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal a documentelor în vederea înregistrării în registrul comerţului.

 

Legături:

Edler Andras (CCI Covasna): Pentru mediul de afaceri, un sistem cameral puternic este un avantaj (covasnamedia.ro)