Buletin informativ 30 07 2020
- BUGETUL STATULUI IN PRIMA JUMATATE DIN 2020: VENITURILE AU SCAZUT CU 1,6%, PANA LA 146 MLD. LEI, IAR CHELTUIELILE AU CRESCUT CU 13%, LA 191 MLD. LEI. DEFICITUL URCA LA 4,17% DIN PIB
- INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA!, PROIECT ZF ŞI CEC BANK. ROBERT MANEA, DIRECTOR DE OPERAŢIUNI, ALECOAIR: AVEM ÎN VEDERE MUTAREA PRODUCŢIEI DIN CHINA ÎN ROMÂNIA, DAR AVEM NEVOIE DE FURNIZORI ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ
- ARGEŞ, PRIMUL JUDEŢ ÎN CARE PURTAREA MĂŞTII DEVINE OBLIGATORIE PE STRADĂ. PREMIERUL ORBAN ANUNŢĂ POSIBILE RESTRICŢII DE LA 1 AUGUST: LIMITAREA PROGRAMULUI TERASELOR ŞI CLUBURILOR, PURTAREA MĂŞTII OBLIGATORIE ÎN SPAŢIILE PUBLICE AGLOMERATE
- DEFICITUL BUGETAR, O ALTĂ PROBLEMĂ PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. LUDOVIC ORBAN: SITUATIA ESTE INGRIJORATOARE, FAPT CE NE INDEAMNA LA FOARTE MULTA PROUDENTA
- MAI MULT DE 6.800 DE MANAGERI ROMANI AU URMAT CURSURILE UNUI PROGRAM DE EDUCATIE MANAGERIALA DE TIP MBA SAU EMBA IN ULTIMII 19 ANI. PIATA PROGRAMELOR DE EDUCATIE MANAGERIALA DIN ROMANIA SE SITUEAZA IN JURUL VALORII DE 3 - 4 MILIOANE DE EURO
- SCHIMBARI LA CODUL MUNCII: AMENZI USTURATOARE PENTRU COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII SI DE HARTUIRE LA LOCUL DE MUNCA
- RADIOGRAFIA INDUSTRIEI DE RESTAURANTE IN PANDEMIE. MAI BINE DE JUMATATE DINTRE JUCATORI AU PIERDUT CEL PUTIN 80% DIN BUSINESS DUPA REDESCHIDERE, IAR LIVRARILE REUSESC ARAREORI SA CONTRIBUIE CU PESTE 30% LA INCASARI
- CASE DE MARCAT - LIPSA NOILOR APARATE FISCALE MAI STĂ SUB INCIDENȚA LEGII PREVENIRII O PERIOADĂ, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ ANAF VA CERE ÎNTÂI CONFORMARE ȘI ABIA ULTERIOR VA APLICA AMENDĂ
- CONSUMUL GOSPODĂRIILOR DIN UE A CONSEMNAT, ÎN PRIMUL TRIMESTRU, CEL MAI SEVER DECLIN DIN ULTIMII 20 DE ANI
- EXECUȚIA PE S1 DIN 2020 – O ABORDARE COMPARATIVĂ CU CEA DIN 2019
- PRODUCȚIA AGRICOLA 2019 – SCADERE ISTORICA A VALORII BRUTE ADAUGATE IN ECONOMIE
- FINANTE PERSONALE. CAT AU VIITORII PENSIONARI DIN SIF-URI SI CE FOND PILON II AR PUTEA SPARGE PRIMUL PRAGUL DE 5%? DIN CELE 7 FONDURI PILON II, NN PENSII SI BCR PENSII AU ZIS PAS SIF-URILOR
- ASIGURAREA DE CREDIT COMERCIAL, COLACUL DE SALVARE AL COMPANIILOR ÎN CRIZA CORONAVIRUS? COFACE: NUMĂRUL COMPANIILOR CARE AU ACHIZIŢIONAT O ASTFEL DE POLIŢĂ ESTE DE CIRCA 2.000
- ADRIAN VASILESCU, BNR: DOBANZILE LA CREDITE SCAD...DAR SCAD INCET
- ZF 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR. ALEXANDRU LUCA, MOBILE ADVISOR MANAGER CYBERSECURITY CERTSIGN: LUCRUL DE ACASA ESTE MAI PRODUCTIV SI ADUCE UN PLUS COMPANIILOR
- OTP LEASING INTRODUCE CHATBOŢI DRUID ÎN AUTOMATIZAREA SIMULĂRILOR DE RATE ŞI A SUPORTULUI TEHNIC PENTRU CLIENŢI
- CONCURENȚA POST-LIBERALIZARE: AU APARUT OFERTE LA GAZE CU PREȚ FIX DE 50 LEI/MWH PENTRU PERIOADE DE PANA LA 6 LUNI
- ULTIMA ORĂ DECIZIE REVINE VECHIUL SISTEM PRIVIND ÎNCADRAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN MUNCĂ. FIRMELE POT ALEGE
- PROFIT LIVE TV - SĂ AJUTĂM BUSINESS-UL. MANAGERUL LAPTARIA CU CAIMAC: VENIM PE BURSA IN SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE, NE LANSAM IN ITALIA ȘI LUXEMBURG. STICLA IN ROMANIA - MISIUNE IMPOSIBILA. ROMANIA SA COPIEZE ITALIA
- CEL MAI BOGAT OM INCEPE LUPTA CU MARILE RETELE DE SUPERMARKETURI SI VINE CU O OFERTA CARE POATE LUA O PARTE IMPORTANTA DIN CLIENTII ACESTORA
- COMISIA EUROPEAZA A PRELUNGIT PERIOADA DE SCUTIRE DE TAXE VAMALE SI DE TVA PENTRU IMPORTURILE DE ECHIPAMENTE MEDICALE DIN TARI DIN AFARA UE
- PRODUCATORII INTERNATIONALI ISI MUTA PRODUCTIA DIN ASIA IN EUROPA DIN CAUZA PANDEMIEI. ŢARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST SUNT BINE POZITIONATE PENTRU A DEVENI O ALTERNATIVA LA CHINA IN CONTEXTUL PANDEMIEI
- PROFITURILE DIN CADRUL BARCLAYS S-AU PRĂBUŞIT CU 66% ÎN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI: A DOUA CEA MAI MARE BANCĂ DIN MAREA BRITANIE A PUS DEOPARTE 4 MILIARDE DE EURO PENTRU A ACOPERI CREDITELE NEPERFORMANTE DIN PERIOADA CRIZEI
- VANZARI IN SCADERE PENTRU MCDONALD’S LA NIVEL GLOBAL. 96% DIN RESTAURANTE FUNCȚIONEAZA CU DRIVE-THRU, COMENZI SAU CU O CAPACITATE REDUSA
1. ZF TECH DAY. ŞEFUL CONTINENTAL ANUNŢĂ CĂ FACE TESTE CU TEHNOLOGIA 5G ŞI MAŞINI AUTONOME ÎMPREUNĂ CU ORANGE ŞI NOKIA
„Un smartcity este un concept holistic unde cetăţenii se află în prim plan. Ideea este să facem viaţa cetăţenilor mai uşoară, mai eficientă şi să mergem în direcţia în care lucrurile să se rezolve mai rapid.“
Continental, cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa auto locală, cu afaceri anuale de peste 3 mld. euro şi 20.000 de angajaţi, colaborează cu Orange - liderul pieţei locale de telecom, şi un furnizor de echipamente de reţea, pentru a face în Timişoara teste cu maţini autonome şi tehnologia 5G.
„Şi noi vedem că 5G ne poate ajuta foarte mult, este o conectivitate pe care noi dorim să o avem şi pentru serviciile de mobilitate, adică observăm o tendinţă de tip «seamless mobility» pentru oraşele foarte aglomerate unde nu mai este de ajuns să ai o maşină, ci este nevoie de o legătură între o trotinetă electrică, o bicicletă, transport public şi o maşină sau un taxi sau un taxi care merge autonom. Acolo avem nevoie de foarte mult trafic de date şi este foarte important să avem o reţea 5G performantă. Noi lucrăm şi aici împreună cu Nokia şi cu Orange şi am instalat în Timişoara în sediul nostru o reţea 5G pe care dorim să o folosim acum pentru nişte experimente şi cu maşini autonome”, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Christian von Albrichsfeld, head of country, Continental România.
Tehnologia 5G, care promite în reţelele mobile viteze şi stabilitate precum în reţelele fixe, a început să fie disponibilă comercial şi pe plan local în arii limitate, în condiţiile în care statul nu a vândut încă operatorilor de telecom spectrul radio necesar unei implementări pe scară largă.
Şeful Continental România a adăugat că firma este interesată şi de proiecte de tip smart city, în care s-a implicat încă din 2014. „Interesul nostru pentru proiectele de tip smart city datează deja de mai mulţi ani. Noi vedem acum cum se dezvoltă tehnologie, care este evoluţia demografică. De exemplu din 2014 mai mulţi oameni la nivel global trăiesc în oraşe, totul devine mai aglomerat, vedem tehnologie şi putere de calcul care devine din ce în ce mai performantă care ne permite să ne gândim la concepte complet noi de smart city, la internet of things la industria 4.0. În acest context a venit şi interesul nostru clar pentru un smart-city”.
Von Albrichsfeld a explicat şi ce presupune în viziunea Continental un smart city. „Un smartcity este un concept holistic unde cetăţenii se află în prim plan. Ideea este să facem viaţa cetăţenilor mai uşoară, mai eficientă şi să mergem în direcţia în care lucrurile să se rezolve mai rapid. Este vorba aici şi de administraţie, de turism, de trafic - domeniul de care noi ne ocupăm. Până la urmă este vorba de a avea servicii noi pentru cetăţeni. Să luăm un exemplu: maşinile care fac curăţenie pe stradă ar putea să nu mai vină în fiecare zi ci doar când strada este murdară pentru că sunt nişte senzori în stradă care arată asta. Dacă avem nevoie de nişte documente de la administraţia publică nu ar mai trebui să mai stăm undeva la o coadă ci, dacă spre exemplu un document expiră, vom primi automat unul nou. De lucruri de acest tip este vorba. În ce priveşte traficul, odată cu creşterea performanţei pentru tehnica de calcul, s-au dezvoltat nişte megatendinţe în direcţia conducerii autonome, a electrificării, de mobilitate curată. Acestea sunt lucruri înglobate în conceptul de smart-city pentru că şi acolo este necesar să avem un trafic mai eficient, să nu adăugăm mai multe maşini, ci cum putem face viaţa cetăţenilor mai uşoară, să scurtăm durata deplasărilor folosind o infrastructură, o maşină mai inteligentă.”
Ce a mai declarat Christian von Albrichsfeld în cadrul emisiunii:
► Decizia de a colabora cu Orange Business Services a fost cumva naturală. Am fost la nişte conferinţe împreună, am vorbit, am convenit că pe partea de megatendinţe pe care şi noi mergem, în direcţia de conectivitate, este cumva o interfaţă unde avem nevoie de conexiune prin reţea. Şi Orange a dorit să găsească nişte aplicaţii în aceeaşi direcţie şi aşa am început asta. Primul proiect pe care l-am început împreună a fost în 2017 - proiectul de wi-fi gratuit pentru Timişoara, pe care l-am realizat împreună cu Orange. Acesta a fost realizat în centrul oraşului - în pieţele Victoriei, Unirii, Libertăţii - unde am instalat reţele wi-fi cu acces gratuit.
► A fost un experiment pentru noi, să oferim un serviciu adiţional de Continental pentru cetăţeni şi turişti. Primăria din Timişoara poate folosi platforma de date a Orange pentru a vedea care este fluxul de turişti pentru anul 2021, când Timişoara va fi capitală culturală europeană.
► La Sibiu am luat aceeaşi iniţiativă de a lucra împreună cu Orange şi de a ne integra în strategia Sibiului de smart city şi acolo am realizat în 100 de autobuze ale societăţii locale de transport / o reţea wi-fi pentru autobuze, care este integrat într-un concept în care oraşul şi companiile de transport pot să transmită mesaje oamenilor care folosesc acest serviciu. Acolo a fost un succes foarte mare, este un serviciu foarte folosit de cetăţeni şi ajută la comunicare. Este ceva ce ne bucură foarte mult, este un pas înainte pentru un oraş în care locuitorii şi vizitatorii sunt conectaţi prin tehnologie cu primăria.
Sursa: Zf.ro
2. ÎNCEPE CRIZA ADEVARATA PE PIATA MUNCII: MAI MULT DE 875.000 DE OAMENI AU RAMAS FARA LOC DE MUNCA. NUMARUL CONTRACTELOR INCETATE DE PE 15 IULIE ESTE DUBLU FATA DE 1 IUNIE. PROBLEMA ESTE CA DISPAR LOCURI DE MUNCA DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI COMERTUL CU RIDICATA, SI MAI PUTIN DIN HORECA
Raluca Pârvu, BPI Group: Vom vedea dacă informatizarea registrului zilierilor, foarte recentă, va aduce informaţii noi şi modificări de comportament din partea celor care contractează lucrători.
Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost şterse din economie în perioada 16 martie – 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.
Economia locală a pierdut mai mult de 7.200 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgenţă şi până pe 15 iulie.
Numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este aproape dublu faţă de cel înregistrat pe 1 iunie (467.453 contracte încetate), data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şomajului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.
„Din păcate, acestea au fost şi estimările noastre la începutul crizei, că vom ajunge lunile acestea la circa 1 milion de contracte de muncă încetate. În general, firmele au fost afectate de închiderea totală sau parţială ca măsură de protecţie şi prevenţie, de lipsa resurselor financiare pentru situaţii de criză, de întârzierea încasărilor, scăderea cererii, lipsa susţinerii subsidiarelor de către grup etc“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.
Sursa: Zf.ro
3. EVOLUTIE SURPRIZA: VENITURILE STATULUI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AU CRESCUT CU 150% IN IUNIE. ALEXANDRA SMEDOIU, DELOITTE: UNELE COMPANII AU PROFITAT DE BONIFICATIE PENTRU PLATA IMPOZITELOR. COMPANIILE MARI NU AU MAI ASTEPTAT SA SE PUBLICE HOTARAREA PRIVIND PRELUNGIREA AMANARII PLATII TAXELOR SI IMPOZITELOR SI AU PLATIT
Alexandra Smedoiu, partener Deloitte: Aş pune evoluţia pe seama bonificaţiilor pentru plata la timp a impozitelor. De asemenea, majoritatea agenţilor economici au plătit fără să mai aştepte ca ordonanţa de amânare a plăţii taxelor şi impozitelor să fie publicată în Monitorul Oficial.
Veniturile statului din impozitul pe profit au crescut cu 152% în iunie 2020, prin comparaţie cu iunie 2019, până la 630 mil. lei, arată execuţia bugetară la şase luni, publicată de Finanţe. Alexandra Smedoiu, partener Deloitte, spune că explicaţia stă în faptul că unele companii au profitat de bonificaţia pentru plata taxelor şi impozitelor, iar altele au plătit taxele şi impozitele fără să mai aştepte prelungirea amânării plăţilor acestor taxe.
„Aş pune evoluţia pe seama bonificaţiilor pentru plata la timp a impozitelor. Iniţial reducerea a fost de 5% pentru marii contribuabili şi de 10% pentru cei mici, însă acum este de 10%. De asemenea, majoritatea agenţilor economici au plătit fără să mai aştepte ca ordonanţa de amânare a plăţii taxelor şi impozitelor să fie publicată în Monitorul Oficial. Din discuţiile pe care le-am avut, multă lume a aşteptat, dar până la urmă a plătit“, a spus Alexandra Smedoiu pentru ZF.
Guvernul a permis agenţilor economici să amâne plata taxelor şi impozitelor, în contextul pandemiei, până la 30 iunie 2020. La sfârşitul lunii iunie guvernul a anunţat prelungirea acestei derogări până în octombrie 2020, însă hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 30 iunie, iar companiile nu au mai aşteptat publicarea şi au plătit dările.
De asemenea, încasările statului din impozitul pe venit şi salarii au crescut cu aproape 40%, până la 2,65 mld. lei în iunie. De asemenea, contribuţiile din asigurări au crescut cu 11%, în vreme ce veniturile din TVA şi accize au stagnat, respectiv au scăzut cu 17%. Per ansamblu, veniturile statului au crescut cu 11% în iunie 2020 faţă de iunie 2019.
„Luna iunie a fost cea în care s-au terminat restricţiile. Companiile au fost dornice să reintre în normal şi s-au făcut multe eforturi, eu am simţit asta din piaţă. Toată lumea abia aştepta să reînceapă activitatea“, a mai spus Alexandra Smedoiu.
În ceea ce priveşte cheltuielile din luna iunie, acestea s-au majorat în total cu 10% şi au ajuns la 33 mld. lei. Cheltuielile cu asistenţa socială (inclusiv pensiile) au crescut cu 32% şi au fost de 12,4 mld. lei. Cheltuielile cu bunuri şi servici au crescut cu 15%, până la 4,3 mld. lei. Cheltuielile de capital (investiţiile) au crescut cu 15% şi au fost în valoare totală de 1,9 mld. lei.
Deficitul bugetar înregistrat în luna iunie a fost de 6,3 mld. lei, echivalentul a aproape 0,6% din PIB-ul estimat de Finanţe de 1.073 mld. lei în 2020.
Sursa: Zf.ro
4. PETROM PROMITE CA RAMANE PE POZITIE CU POLITICA DE DIVIDENDE. MARTI, OMV A REDUS PROPUNEREA CATRE INVESTITORI DIN CAUZA CRIZEI
♦ Alina Popa, CFO Petrom: Avem o politică de dividende clară care spune că dividendele vor fi cel puţin la nivelul din anul precedent.
Alina Popa, director financiar al OMV Petrom (SNP), spune că cea mai mare companie listată la bursa de la Bucureşti în funcţie de capitalizare îşi va menţine angajamentul cu privire la o politică de dividende cel puţin la nivelul celei din anul anterior.
„Am avut o creştere de 15% a dividendului plătit în 2019 faţă de cel din 2018. Mai departe, avem o politică de dividende clară care spune că dividendele vor fi cel puţin la nivelul anului precedent şi ne menţinem angajamentul pentru această politică“, spune Alina Popa, director financiar (CFO) al Petrom, în conferinţa de prezentare a rezultatelor financiare.
Sursa: Zf.ro
5. ZF 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR. DRAGOŞ CĂLIN, HEAD OF SALES DIVISION FIRST BANK: PROGRAMUL IMM INVEST A REVITALIZAT ACTIVITATEA DE CREDITARE DIN SISTEMUL BANCAR. ORICE CRIZĂ ÎNSEAMNĂ MAI MULTE OPORTUNITĂŢI ŞI E IMPORTANT CA FIECARE SĂ ÎNŢELEAGĂ ACEST CONTEXT PRIN CARE TRECEM
► Cererile de finanţare prin programul guvernamental sunt atât pentru investiţii cât şi pentru finanţarea activităţii curente a businessurilor
Dragoş Călin, head of sales division în cadrul First Bank, este de părere că programul guvernamental de susţinere a IMM-urilor, IMM Invest, a fost o soluţie bună pentru a veni în sprijinul celor care altfel ar fi trebuit să îşi amâne proiectele de dezvoltare odată cu izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19.
„Sunt clienţi care au folosit oportunitatea IMM Invest ca pe un moment potrivit pentru a-şi pune în aplicare nişte planuri pe care nu le-ar fi pus în mod normal, pentru că programul vine cu nişte beneficii cum ar fi garanţiile oferite de stat. Astfel, mulţi antreprenori au grăbit anumite proiecte pe care le aveau în aşteptare“, spune Dragoş Călin, head of sales division, First Bank, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.
Solicitările de creditare din partea clienţilor băncii au venit atât pentru finanţarea unor investiţii, cât şi pentru finanţarea activităţii curente. Astfel, la aproape trei luni de la startul programului IMM Invest, 66.066 de companii cu 811.072 de locuri de muncă au depus cereri de finanţare. Dintre acestea, au fost aprobate de bănci
12.329 de credite în valoare de circa
10,8 mld. lei, dintre care 5,5 mld. lei merg spre investiţii şi 5,2 mld. lei spre capital de lucru, conform datelor furnizate vineri, la solicitarea ZF, de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).
„Participarea noastră în program, alături de restul pieţei bancare, se rezumă la câteva sute de aplicaţii care sunt implementate sau sunt foarte aproape de implementare, iar sumele sunt de ordinul zecilor de milioane de euro în total. Dimensiunea finanţărilor variază în funcţie de nevoile afacerilor şi solicitările sunt pe măsura nevoilor lor, dar vedem o supralicitare a sumelor pe care le solicită clienţii“, spune Călin.
Banca oferă serviciu de consultanţă clienţilor săi, astfel că în cazul în care antreprenorii îşi doresc accesarea unui credit, pot beneficia şi de consultanţă din partea First Bank. Produsul cel mai important în jurul căruia se face consultanţă este creditul, iar discuţia între antreprenor şi bancher se învârte în jurul alegerii produsului, dar şi în jurul dimensiunii sumei optime.
Dragoş Călin este de părere că este foarte important pentru un antreprenor să evite supraîndatorarea.
„Bancherul ar trebui să fie definit ca fiind consilierul antreprenorilor pe probleme financiare de orice fel. Sunt anumite nevoi financiare care necesită mai multă consiliere şi altele care au nevoie de mai puţină consiliere. De asemenea, clienţii se împart în mai multe categorii, unii nu îşi doresc o consiliere foarte aprofundată pe nevoile lor financiare, dar există şi clienţi care prin prisma profilului au nevoie de o consiliere mai care să aibă la capătul firului un creier uman. Pentru primii există servicii online prin care pot accesa banca de la distanţă, iar pentru ceilalţi e nevoie de un bancher“, precizează Dragoş Călin.
În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra comportamentului de consum al clienţilor, Dragoş Călin spune că este prematur să vedem efectele crizei în această privinţă, dar în lunile ce au trecut relaţia între clienţi şi bancă nu a mai fost atât de strânsă, dar se poate observa acum o revenire la o normalitate.
„Sectorul bancar a reuşit să găsească soluţii, mai ales pentru perioada mai grea, dar a fost o situaţie trecătoare. Situaţia pe care o resimţim după criză e o mutare a clienţilor de la modul de interacţiune într-o proporţie foarte mare cu sucursala, către o modalitate de interacţiune cu banca de la distanţă, cred că va fi o modalitate de schimbare nu pe termen scurt, ci pe termen lung“, spune Dragoş Călin.
Sursa: Zf.ro
6. MIHAELA MITROI, EY: SCHEMA DE AJUTOR DE STAT PENTRU INVESTITII DE PESTE 1 MIL. EURO POATE FI FOLOSITA IMPREUNA CU IMM INVEST. O COMPANIE AR PUTEA ACCESA GRANTURI IN VALOARE DE MAXIMUM 50% DINTR-O INVESTITIE DE MINIMUM 1 MIL. DE EURO
Schema de ajutor de stat pentru companiile care realizează investiţii mai mari de 1 mil. de euro ar putea fi prelungită până în anul 2023, potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică. Schema, în valoare de 925 mil. euro, presupune subvenţionarea a maximum 50% din investiţiile de peste 1 mil. euro, bani care vor fi returnaţi într-un termen de 7 ani sub forma taxelor şi impozitelor, a spus Mihaela Mitroi, partener EY, în cadrul emisiunii ZF Live.
„Practic, dacă investim mai mult de 1 mil. de euro, putem beneficia de ajutor de stat, de granturi mai exact. Dacă intenţionezi să faci o investiţie pentru o capacitate de producţie sau pentru extinderea acesteia, atunci o parte din cheltuielile cu construcţia fabricii va fi restituită contribuabilului“, a spus Mihaela Mitroi.
Termenul iniţial pentru restituirea ajutorului de stat prin plata taxelor şi impozitelor era de 5 ani. În condiţiile crizei economice generate de pandemie, s-a permis extinderea cu 2 ani.
„Există o regulă care spune că trebuie să menţii investiţia 5 ani de zile după ce ai implementat-o. Ţinând cont de faptul că situaţia economică nu este extraordinar de bună, s-a permis extinderea cu alţi 2 ani de zile, astfel încât în aceşti 7 ani să poţi restitui suma prin impozite şi taxe. Banii îi primeşti pe măsura ce faci investiţia.“
Sursa: Zf.ro
7. ECONOMIA TURCIEI ESTE „LA DOAR UN ŞOC DISTANŢĂ DE O CRIZĂ“: INVESTITORII STRĂINI SE RETRAG, LIRA TURCEASCĂ SE DUCE ÎN JOS, BANCA CENTRALĂ PARE SĂ FI RĂMAS FĂRĂ MUNIŢIE, IAR INFLAŢIA MARE PERSISTĂ
Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a devenit „un populist nepopular“. În căutarea popularităţii pierdute, a anexat muzeul inaugurat de părintele Turciei moderne
♦ Analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de 4,3% ♦ Plonjonul din trimestrul doi ar fi de minus 12,2%.
Cu o economie dependentă de capitalul extern, Turcia se îndreaptă din nou spre o criză valutară în timp ce inflaţia persistă la niveluri ridicate, iar investitorii abandonează ţara.
Situaţiile la limită au devenit ceva obişnuit pentru economia turcă în ultimul deceniu. Ce este nou acum este că legiuitorii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au permis controlarea mai strictă a conţinutului de pe social media.
Criticii spun că noua legislaţie reprezintă încă un pas spre reducerea la tăcere a celor nemulţumiţi, după cum scrie Deutsche Welle. Apoi, Turcia devine din ce în ce mai izolată pe plan extern, reuşind să-şi tensioneze relaţiile cu SUA, Franţa, Rusia, Grecia, Cipru şi state vecine din Orientul Mijlociu.
În presa locală, puternic influenţată politic, au apărut zvonuri cum că autorităţile saudite le-au cerut companiilor locale să nu mai facă afaceri cu Turcia, blocând în acelaşi timp transporturile turceşti de fructe şi legume la graniţă.
Lira turcească s-a depreciat ieri pentru a patra sesiune consecutivă, îndreptându-se spre un nivel minim record, iar analiştii au avertizat că moneda s-ar putea să fi intrat într-o perioadă prelungită de turbulenţe, scrie Reuters. Lira a ajuns faţă de dolar la cel mai scăzut nivel din luna mai.
Deprecierea vine după ceea ce analiştii au numit două luni de calm datorate unor intervenţii costisitoare ale statului. Acum, banca centrală a Turciei pare să fi rămas fără instrumentele necesare stabilizării cursului lirei.
Un fost guvernator al instituţiei a declarat recent că aceasta nu mai are unde să coboare dobânda. Banca centrală şi băncile comerciale controlate de guvern au vândut miliarde de dolari pentru a ţine lira stabilă. Traderii au calculat că aceste intervenţii au totalizat 100 de miliarde de dolari de la începutul anului trecut.
„Vedem limite în capacitatea bancii centrale turce de a limita acest efect şi ne aşteptăm la şi mai multă slăbiciune pe termen mediu“, spune Phil Torres, strateg la Aegon Asset Management. În această atmosferă cresc temerile că banca centrală şi-a epuizat rezervele, că Turcia are obligaţii externe de plată prea mari, că deficitul de cont curent creşte, ca ratele de dobândă reale au ajuns adânc în teritoriul negativ şi că inflaţia persistentă devine o boală a economiei. Preşedintele Erdogan, şeful guvernului, a încercat să combată efectele pandemiei încurajând băncile să majoreze creditarea şi punând presiuni pe banca centrală să menţină dobânda de politica monetară sub rata inflaţiei. Aceste politici au alimentat temerile că se formează o bulă a creditului, iar investitorii se grăbesc să vândă activele turceşti, ducând în jos lira şi alte monede, explică The New York Times. Bursa de la Istanbul a deschis ieri în scădere accentuată. Investitorii în obligaţiuni se retrag din Turcia, ceea ce creşte presiunile pe o economie de mult timp dependentă de finanţarea din exterior, notează The Wall Street Journal. Managerii de fonduri au retras peste şapte miliarde de dolari de pe piaţa turcă a obligaţiunilor denominate în moneda locală în intervalul de şase luni încheiat în iunie. Aceasta este semestrul 1 cu cele mai mari retrageri din istorie. Deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni guvernamentale turceşti s-au topit de la o treime în 2013 la doar 5%.
Erdogan a supravieţuit crizelor valutare din 2014 şi 2018, sfidând predicţiile despre un colaps economic care ar fi trebuit să-i dărâme puterea. Partidul lui Erdogan a pierdut totuşi cele mai populate oraşe turce, Istanbul şi Ankara, în alegerile locale din 2019. Erdogan, politician cu o nostalgie puternică pentru Imperiul Otoman, a devenit „un populist nepopular“, remarcă Forbes.
Acum, economia este „la doar un şoc distanţă de o criză“, a avertizat Maya Senussi, economist la Oxford Economics.
Banca centrală a Turciei a surprins recent pieţele cu creşterea proiecţiei de inflaţie pentru sfârşitul acestui an cu peste un punct procentual, semn că nu se va grăbi să reia reducerile de dobândă după o pauză de două luni, scrie Bloomberg. Creşterea preţurilor de consum va termina anul la 8,9%, comparativ cu prognoza anterioară de 7,4%, a declarat miercuri la Ankara guvernatorul Murat Uysal. Previziunea înseamnă că rata de dobândă de politică monetară a Turciei - în prezent de 8,25% - va fi negativă pentru restul anului dacă este ajustată la inflaţie. Este pentru prima dată în acest an când banca centrală şi-a majorat perspectivele privind preţurile pentru 2020. Restricţiile impuse pentru oprirea pandemiei afectează lanţurile de aprovizionare şi alimentează inflaţia, a explicat Uysal. Perspectivele mai puţin favorabile cu care se confruntă Turcia ar putea însemna o aşteptare mai lungă înainte ca banca centrală să reia un ciclu de relaxare care a adus reduceri de dobândă însumând 1.575 puncte de bază în nouă paşi consecutivi începând cu iulie anul trecut. Bloomberg îndeamnă la mai multă prudenţă acum deoarece costurile de împrumut ajustate de inflaţie din Turcia sunt printre cele mai scăzute din lume, în timp ce creditorii de stat dezlănţuie valuri de credite, iar factorii de decizie politici injectează lichiditate prin scoaterea cu polonicul a obligaţiunilor guvernamentale de pe piaţă.
Un sondaj Reuters a găsit că analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de -4,3%. Plonjonul din trimestrul doi ar fi de -12,2%.
Turcia este o ţară importantă în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu şi de la Marea Neagră şi joacă un rol important în stăvilirea valurilor de refugiaţi fugiţi din Siria, care dacă n-ar rămâne în Turcia ar ajunge în Europa.
Sursa: Zf.ro
8. JOCUL GEOPOLITIC SUPREM: DISTRIBUIREA UNUI VACCIN ANTI-CORONAVIRUS. INDUSTRIA FARMA AR PUTEA FI PRINSĂ LA MIJLOC ÎNTRE GUVERNE CARE VOR SĂ-ŞI ASIGURE PRIMELE VACCINUL
James Love, director al Knowledge Ecology International: Dacă cineva va veni cu un vaccin care funcţionează, transferul de tehnologie ar trebui început imediat către alte companii care au capacitatea de a produce vaccinul. Însă, guvernele nu au urmat cu adevărat această cale în mod adecvat.
Cine va primi primul vaccinul împotriva coronavirusului? Lăsând deoparte orice discursuri măreţe, geopolitica şi banii vor prima, scrie Politico. Nu este vorba pur şi simplu de protejarea sănătăţii unei populaţii. În opinia multor experţi, un vaccin este vital şi pentru restartarea economiilor.
Liderii lumii sunt conştienţi de acest lucru, iar ţările bogate se grăbesc să pună mâna pe sute de milioane de doze de vaccinuri potenţiale pre-comandate, contând ca unul dintre cele candidatele de vârf alese să aibă succes.
Suerie Moon, co-director al Global Health Centre din cadrul Grduate Institute Geneva, cataloghează astfel de vaccinuri drept „active strategice“ similar cu „armele militare“. Accesul la un vaccin reprezintă pentru ţări o şansă se a-şi întări poziţia politică şi prestigiu, remarcă aceasta.
Chiar înaintea producerii unui vaccin, acorduri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro au fost deja încheiate. Însă această cursă a ţărilor bogate este „dezastruoasă la nivel internaţional“, arată Moon.
„Acest lucru înseamnă că vor rămâne puţine vaccinuri disponibile pentru restul lumii şi pentru ţăile care fie nu dispun de fonduri sau de capacitate de producţie la nivel intern pentru accesarea vaccinului“.
În primul an după descoperirea unui vaccin, nu vor exista pur şi simplu suficiente doze de distribuit, arată Charlie Weller, director al programului de vaccinuri al Wellcome Trust. „Prin urmare, mecanismele de alocare în mod echitabil a resurselor insuficiente vor deveni critice“.
Vehiculul pentru organizarea acestui effort este Covid-19 Global Vaccine Access Facility, COVAX, care serveşte ca instrument de achiziţie. Ideea este de a evita repetarea cursei nebune din 2009 pentru asigurarea vaccinului împotriva pestei porcine, în care ţările bogate şi-au asigurat partea leului.
Thomas Cueni, director general al IFPMA, avertizează că industria farma ar putea fi prinsă la mijloc între guverne care vor să-şi asigure primele vaccinul şi iniţiative de acces global. Este nevoie însă de solidaritate din partea ţărilor mai bogate dispuse să subvenţioneze ţările mai sărace, arată Cueni.
Semne de solidaritate au apărut deja. Însă Kate Elder, consultant în cadrul Medicii fără frontiere, consideră că industria farma ar trebui să dea dovadă de responsabilitate.
James Love, director al Knowledge Ecology International, este mai sceptic, arătând că după astfel de dovezi de solidaritate au urmat „o lipsă de transparenţă şi o mulţime de acorduri secrete“.
Love crede că dacă cineva va veni cu un vaccin care funcţionează, „transferul de tehnologie ar trebui început imediat către alte companii care au capacitatea de a produce vaccinul“. Însă, arată acesta, guvernele nu au urmat cu adevărat această cale în mod adecvat.
Problema, explică Moon, este că nu există o entitate la nivel mondial care să aibă şi puterea şi autoritatea de a introduce un sistem funcţional de distribuire echitabilă a unui vaccin.
COVAX încearcă să facă acest lucru, însă participarea este voluntară. Ţările bogate încep să devină interesate de COVAX, însă unele ţări au continuat să încheie acorduri bilaterale, iscând temeri că ţările ar putea negocia de două ori pentru aceleaşi vaccinuri.
Într-un final, distribuţia echitabilă este „calea corectă, dar şi cea mai rapidă modalitate de a pune capăt pandemiei“, arată Weller.
Sursa: Zf.ro
9. ZONA EURO: PIATA MUNCII NU A TRECUT INCA DE CE A FOST MAI RAU. SECTOARELE BUNURILOR DE LARG CONSUM, MANUFACTURIER SAU TURISMULUI AU FOST CEL MAI PUTERNIC AFECTATE DE LA INCEPUTUL CRIZEI
Rănile provocate la nivelul locurilor de muncă europene de măsurile de carantină menite să stăvilească pandemia au fost probabil doar temporar limitate, iar ratele şomajului vor creşte probabil către sfârşitul acestui an, potrivit cercetătorilor Băncii Centrale Europene, scrie Bloomberg.
Programele de şomaj parţial au menţinut milioane de locuri de muncă, permiţând unor ţări ca Germania, Franţa şi Spania să evite o creştere masivă a şomajului de genul celei înregistrate de SUA de la începutul pandemiei. Însă fragilitatea redresării înseamnă că unele companii nu vor putea să-şi aducă înapoi toţi muncitorii. În Germania, cea mai mare economie europeană, situaţia se ameliorează, potrivit Ifo, companiile intenţionând să încetinească ritmul disponibilizărilor.
Problema, analizată în două articole din ultimul raport economic al BCE, este vitală pentru perspectivele economiei, o creştere a şomajului putând însemna chiar o cerere mai redusă, ceea ce ar genera noi disponibilizări într-un cerc vicios.
Din acest motiv băncile centrale consideră în continuare piaţa muncii drept un risc major.
Multe guverne încearcă să-şi prelungească programele de protecţie a locurilor de muncă pe cât posibil.
„Este de aşteptat ca nu toţi muncitorii incluşi în scheme de şomaj parţial să se poată întoarce la slujbele anterioare“, se arată în raportul BCE. „Drept urmare, şomajul din zona euro este aşteptat să continue să crească pe termen scurt“.
Analiza BCE arată că sectorul bunurilor de larg consum, manufacturier, al turismului au fost cel mai puternic afectate de la începutul crizei.
Teama de şomaj rămâne ridicată în Franţa, încrederea consumatorilor din această ţară slăbind în iulie pe fondul reluării creşterii cazurilor de îmbolnăvire, notează Reuters.
Datele recente evidenţiază dificultăţile întâmpinate de guvernul francez, care a cheltuit masiv pe scheme de şomaj parţial, în a convinge consumatorii să cheltuiască pentru a scoate economia din cea mai profundă recesiune de la cel de-al doilea război mondial.
Guvernul francez se aşteaptă ca cea de-a doua mare economie a zonei euro să se contracte cu 11% în acest an, până la 800.000 de locuri de muncă fiind ameninţate.
În Germania, cea mai mare economie a regiunii, firmele semnalează că intenţionează să opereze mai puţine disponibilizări, însă piaţa muncii nu este încă pe deplin vindecată, potrivit institutului Ifo.
Barometrul acestuia privind ocuparea forţei de muncă a urcat la 93,2 puncte în iulie faţă de 92,3 puncte în iunie. Totuşi, disponibilizări sunt în continuare avute în vedere în multe sectoare, în special în industrie, deşi pesimismul s-a diminuat vizibil în ultimele două luni.
Sursa: Zf.ro
10. ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: ECONOMIA REALĂ A DEPĂŞIT PUNCTUL CRITIC INDUS DE PANDEMIE
Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, scrie, într-o informare a instituţiei, că economia reală a depăşit punctul critic indus de pandemie şi se aşteaptă la o creştere trimestrială puternică în T3/2020.
„Considerăm că economia reală a depăşit punctul critic al impactului indus de incidenţa pandemiei şi ne aşteptăm la creştere trimestrială puternică în T3 şi intrarea în ciclul postpandemie, scenariu susţinut de mixul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern“, a scris Andrei Rădulescu.
Finanţele au publicat marţi execuţia bugetară aferentă primei jumătăţi din 2020. Economiştii Băncii Transilvania mai scriu în informare că majorarea cheltuielilor de capital (investiţiile) cu aproape 19% în prima jumătate a anului pune bazele revenirii economice postpandemie.
„Creşterea cheltuielilor de capital cu 18,7% an/an la 9,4 miliarde lei exprimă premise ca economia să intre rapid în ciclul postpandemie“, mai notează economiştii BT. Răzvan Botea
Sursa: Zf.ro
11. CHRISTINA VERCHERE, CEO PETROM: NU PUTEM AŞTEPTA LA NESFÂRŞIT PENTRU NEPTUN DEEP. INVESTIŢIA AR PUTEA REDRESA ECONOMIA POSTCRIZĂ, DAR TIMPUL ESTE ESENŢIAL
Christina Verchere, CEO Petrom, companie cu 17,8 miliarde de lei capitalizare: Acest proiect are un mare potenţial şi poate ajuta la redresarea economică a României. Trebuie să subliniem că este vorba despre finanţare privată, nu publică. Nu ar fi înţelept să îl abandonăm, dar până la urmă trebuie să fie competitiv.
♦ Cel mai mare proiect energetic offshore local, perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, este explorat de Petrom alături de americanii de la ExxonMobil, iar până în prezent au fost investite 1,5 mld. dolari ♦ Şi Romgaz vrea o felie din Neptun Deep
Christina Verchere, director general OMV Petrom, spune că perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect energetic offshore local, ar putea ajuta la redresarea economică post-criză a României, fiind vorba de o finanţare privată, dar trebuie îndeplinite anumite precondiţii pentru o accelerarea a procesului de explorare.
„Timpul este esenţial. Pentru România, pentru schimbările climatice, pentru Petrom, toate aceste lucruri contează dar trebuie întrunite acele precondiţii (schimbarea legii offshore - n.red)“, spune Christina Verchere în conferinţa de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare semestriale.
Sursa: Zf.ro
12. PANDEMIA ACCELEREAZA EFORTURILE FRANCEZILOR DE A ADUCE PRODUCTIA DE MEDICAMENTE ACASA
Cu ocazia unei vizite la un centru de cercetare Sanofi din Lyon, preşedintele francez Emmanuel Macron a prezentat ceea ce acesta a numit o iniţiativă extrem de necesară de readucere a producţiei de medicamente vitale în Europa, potrivit Financial Times.
Primul în linie ar urma să fie paracetamolul, reshoringul producţiei urmând să aibă loc în trei ani. În Franţa, criticii spun că pandemia a scos la iveală fragilitatea sistemului sanitar al ţării.
Sursa: Zf.ro
13. LUCA DE MEO, NOUL ŞEF AL RENAULT, A FĂCUT PRIMA VIZITĂ EXTERNĂ ÎN ROMÂNIA: DACIA ESTE UN MIRACOL ŞI TREBUIE SĂ ÎNFLOREASCĂ CA UN BRAND DE SINE STĂTĂTOR. NIMENI IN INDUSTRIA AUTO NU POATE FACE ATAT DE MULTI BANI LA ACEL NIVEL AL PIETEI
Uzina Dacia produce în prezent 1.250 de maşini pe zi, în trei schimburi, volum mai mic decât cel de 1.400 de maşini pe zi înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, însă planul companiei este de a reveni treptat spre volumul iniţial.
Luca de Meo, cel care a preluat de la 1 iulie oficial funcţia de CEO al Grupului Renault, consideră marca Dacia un adevărat „miracol“ datorită profitabilităţii sale.
„Dacia, privită din interior, pare şi mai mult decât un miracol. Nimeni în industria auto nu poate face atât de mulţi bani la acel nivel al pieţei. Este timpul ca Dacia să înflorească ca un brand de sine-stătător“, a declarat Luca de Meo odată cu prezen-tarea rezultatelor financiare ale Grupului Renault din prima jumătate a anului.
Renault a anunţat ieri cele mai slabe rezultate financiare din ultimii ani, cu o pierdere record de 7,3 miliarde de euro în primul semestru, faţă de un profit de 1,5 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.
Sursa: Zf.ro
14. ADRIAN VASILESCU, BNR: DOBANZILE LA CREDITE SCAD...DAR SCAD INCET
Una dintre temele ce a ţinut capul de afiş pe agenda summitului Ziarului Financiar - ZF Bankers 2020“ - a fost costul creditării. La „pachet“ cu cerinţa ca Banca Naţională să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară. De altfel, aceste cerinţe sunt prezente în mai toate dezbaterile pe teme economice din spaţiul nostru public. Şi în comentariile criticilor BNR.
Rata dobânzii de politică monetară a făcut subiectul comentariului meu de săptămâna trecută. Am subliniat atunci că deciziile adoptate de BNR în amonte, în speţă reducerea de la 2,50 la sută în două etape, întâi la 2 la sută si apoi la 1,75, au contribuit la reducerea dobânzilor active, cele percepute la creditele date de bănci. Atât la creditele către populaţie, cât si la cele pentru companii.
E adevărat, dobânzile la credite se reduc...dar se reduc încet. Motivul însă nu trebuie căutat doar în bănci, unde sunt preocupări pentru ieftinirea creditării, ci şi - aş spune mai cu seamă - în economia reală. Pentru că aici, în economia reală, este principala cauză a factorului prim care determină scăderea lentă a costului creditării. Şi anume: România are cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că volumul creditelor private, către populaţiei şi companii, raportate la PIB, în ţara cu a şasea populaţie din Uniunea Europeană ca număr de locuitori, şi cu 700.000 de firme, este la nivelul cel mai de jos. Cum să scadă mai mult şi mai repede costul creditării?...
Adevărul este că nu doar populaţia si companiile din economie, ci si băncile îsi doresc ca, în România, creditele să fie mai multe şi mai ieftine. Înaintea tuturor, îşi doresc asta băncile, care ştiu că NU există o cale mai bună către profit decât dobânzile accesibile pentru un număr cât mai mare de consumatori de servicii financiare. Cu condiţia să ai acces la această cale.
Numai că aici intervine un paradox! O realitate doar în aparenţă contradictorie, ce îndreaptă o lumină nemiloasă spre profunzimile legităţii cererii şi ofertei. De fapt, spre profunzimea modului simplist în care, în societatea noastră, este deseori interpretată această legitate.
Ce vedem? Că, aplicând simplist raţionamentul raportului dintre cerere si ofertă, se ajunge inevitabil la o interpretare greşită şi periculoasă. De fapt, se ajunge la o interpretare lineară, cu sens unic, si anume că dacă scade cererea pentru o marfă scade automat si preţul. Or, de foarte multe ori, lucrurile se petrec şi invers: în cazul în care cererea nu ajunge la un nivel care să asigure profit... preţurile rămân sus. Sau urcă.
Un exemplu edificator îl întâlnim în magazinele care vând telefoane mobile sau calculatoare. Când apare o serie nouă, fiind puţini cei ce se reped să-şi înnoiască telefonul sau calculatorul, preţurile frig. Şi nu se vor răci decât pe măsură ce se vor înmulţi cumpărătorii.
Acest fenomen economic merită să fie analizat. Plecând de la adevărul că orice tip de magazin este preocupat să câştige din dever. Nu din preţuri mari, deci, care descurajează consumatorii, ci din mulţimi de cumpărători.
Acest tip de câştig este de regulă mai mare, mai sigur şi mai sănătos. Profitul apare când se adună o masă critică de cumpărători. În caz contrar, orice magazin se vede obligat să câştige din marjă. Alternativa fiind dramatică: să fie trase obloanele...
Cu alte cuvinte, dacă nu le este la îndemână calea cea mai simplă şi mai sănătoasă - deverul, adică mulţime de cumpărători şi mulţime de încasări provenite de la un volum mare de vânzări - viaţa îi obligă pe comercianţi să recurgă la ce este mai complicat: câştigul din marjă. Adică obţinerea unui venit dătător de profit din încasările provenite din vânzări către mai puţini cumpărători.
Profitul din marjă i se potriveşte mănuşă tabloului sistemului bancar românesc de astăzi. Spre acest tip de profit, cert nesănătos, îl împing însă nu poftele sale, ci realitatea societăţii noastre, în care veniturile si cheltuielile medii din gospodăriile populaţiei sunt atât de restrănse încât de prea mulţi ani intermedierea financiară nu reuşeşte să se mişte din coada Uniunii Europene.
Asta nu înseamnă că băncile nu sunt lacome. Este cert că sunt! Dar acestei certitudini i se alătură alta: aceea că orice firmă din economie, că e bancă, magazin care vinde electronice sau băcănie, va avea profit mare si sănătos numai dacă produsele sale sunt cerute de mulţi consumatori.
În condiţiile în care, în România, cererea de credite se menţine joasă - repet, ca să se înţeleagă bine: fenomen cauzat de cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană, vina fiind a întregii noastre societăţi - nu vom vedea dobânzi ca în ţările cu intermedieri financiare între 60 sau 100 la sută din PIB. Sau de 300 la sută, ca în Elveţia.
Sursa: Zf.ro
15. ZF 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR. ALEXANDRU LUCA, MOBILE ADVISOR MANAGER CYBERSECURITY CERTSIGN: LUCRUL DE ACASA ESTE MAI PRODUCTIV SI ADUCE UN PLUS COMPANIILOR
♦ Conceptul de „go mobile“ este gândit cu scopul de a oferi soluţii pentru a putea lucra indiferent de dispozitivul folosit de utilizator ♦ certSIGN este producător şi dezvoltator de soluţii criptografice şi este parte a grupului UTI.
Alexandru Luca, mobile advisor manager cybersecurity la certSIGN, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii software pentru securitatea informaţiilor, este de părere că lucratul de acasă reprezintă un avantaj pentru multe companii, mai ales prin faptul că acest mod de lucru poate fi chiar mai productiv decât cel de la birou. Odată cu măsurile impuse de către autorităţi în contextul pandemiei de Covid-19, multe companii şi-au trimis angajaţii pentru a lucra de acasă, născându-se întrebarea dacă sunt mai puţin productivi salariaţii.
„Eu consider că lucrul de acasă este chiar mai productiv, în momentul în care oamenii sunt acasă se elimină timpii morţi. Pe de altă parte, conceptul de a lucra de la distanţă dă naştere unui fenomen care nu este plăcut pentru angajaţi în sensul disponibilităţii, dacă eşti acasă înseamnă că eşti disponibil pentru a lucra. În principiu, lucrul de acasă, prin eliminarea acestor timpi morţi, cu siguranţă aduce un plus tuturor companiilor“, spune Alexandru Luca, mobile advisor manager cybersecurity la certSIGN, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.
Go Mobile, un nou concept al certSIGN, este o soluţie pentru nevoile clienţilor de business de a obţine soluţii personalizate, preinstalate pe terminalele mobile, configurate de elementele specifice fiecărui domeniu de activitate, astfel încât companiile să devină digitale, se arată pe site-ul companiei. Go Mobile poate fi folosit atât pentru businessuri, cât şi pentru domeniul educaţional.
„Noi am conturat conceptul de Go Mobile dat fiind că un procent foarte mare din accesările de pe internet este realizat de pe dispozitivele mobile. Vedem deja că numărul de mobile vân-dute este mai mare comparativ cu cel al laptopurilor. Practic, conceptul de Go Mobile este gândit pentru a oferi soluţii concrete de lucru indiferent de dispozitivul pe care utilizatorul îl are la dispoziţie, fără a face compromisuri la nivel de securitate“, afirmă Alexandru Luca.
certSIGN este producător şi dezvoltator de soluţii criptografice. Soluţiile sale sunt dezvoltate integral în România şi sunt proiectate special pentru necesităţile specifice mediului de business şi pentru facilitarea relaţiilor cu instituţiile publice. certSIGN are proiecte în domeniul identităţii digitale, a semnăturilor electronice şi securităţii cibernetice în peste 20 de ţări.
„O parte bună a acestei perioade este că sfera de digitalizare a proceselor de business nu numai că a fost conştientizată, dar oamenii îşi dau seama de impactul pe care îl are digitalizarea în creşterea productivităţii şi de dezvoltarea unor zone pe care nu le-au luat în calcul“, spune Alexandru Luca.
Alexandru Luca este de părere că pandemia a însemnat pentru majoritatea companiilor o accelerare sau o reorientare către digitalizare, astfel că multe firme au fost nevoite să apeleze la servicii ce au ţinut de digitalizare în această perioadă. Dacă înainte securitatea cibernetică nu reprezenta o problemă pentru multe companii, odată cu schimbarea modului de lucru, a devenit o prioritate.
„Dacă până acum se punea întrebarea este util să utilizăm aceste tehnologii, ne oferă vreun avantaj? Acum există certitudinea. Nu avem încotro, pandemia ne obligă la distanţă socială, dar să fim prezenţi în activitate şi să fim productivi“, precizează Alexandru Luca.
Sursa: Zf.ro
16. OTP LEASING INTRODUCE CHATBOŢI DRUID ÎN AUTOMATIZAREA SIMULĂRILOR DE RATE ŞI A SUPORTULUI TEHNIC PENTRU CLIENŢI
Druid, singura companie din România specializată în proiectarea şi dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, anunţă lansarea chatbot-ului Eliza în cadrul OTP Leasing, divizia de leasing financiar a grupului maghiar cu acelaşi nume, care automatizează procesul de ofertare pentru persoane juridice şi oferă suport tehnic pentru clienţi.
„Mă bucură adopţia tehnologiei Druid atât la nivelul OTP Bank, cât şi OTP Leasing, organizaţii cu portofolii sofisticate de soluţii şi tradiţie de peste zece ani în România. (…) Este o iniţiativă lăudabilă de agilitate într-un context în care canalele digitale devin normalitate”, transmite Liviu Drăgan, CEO Druid.
Concret, clienţii potenţiali au la dispoziţie diverse simulări de rate prin intermediul Elizei. În situaţia în care un potenţial client este de acord cu o simulare, Eliza captează informaţii pe baza codului unic de înregistrare fiscală, realizează automat verificarea companiei prin integrarea de microservicii cu KeysFin, apoi salvează informaţiile colectate în soluţia CRM a companiei.
Astfel, consultanţii de vânzări ai OTP Leasing primesc toate informaţiile necesare despre oportunităţile colectate prin intermediul Elizei, îmbunătăţind timpul de răspuns pentru clienţi.
Găzduit direct în site-ul OTP Leasing, Eliza poate fi accesată atât de către clienţii actuali, prin platforma securizată My Leasing, cât şi de către clienţii potenţiali..
“Ne concentrăm pe dezvoltarea soluţiilor de tip self-service, disponibile 24/7 la un click distanţă pentru utilizatori. Lansarea chatbotului Eliza este cea mai recentă initiţivă în această direcţie. Eliza este gândită pornind de la nevoile recurente ale clienţilor noştri şi ale celor care doresc să obţină finanţare. Este o continuare firească a efortului nostru de a oferi soluţii prietenoase pentru afacerile locale, care sprijnă debirocratizarea şi eliminarea timpului de aşteptare şi le permite companiilor să se concentreze pe business şi dezvoltarea acestuia”, adaugă Steliana Moraru, Head of Marketing and Digital Transformation, OTP Leasing.
Sursa: Zf.ro
17. CONCURENȚA POST-LIBERALIZARE: AU APARUT OFERTE LA GAZE CU PREȚ FIX DE 50 LEI/MWH PENTRU PERIOADE DE PANA LA 6 LUNI
În urma liberalizării pieței de gaze de la 1 iulie, care a debutat oarecum timid, au apărut oferte cu aproximativ 50% sub cele ale a doupolului Engie-E.On. Cea mai atractivă pare cea a Nova Power&Gas, cu preț fix de 55 lei/MWh pe durata a jumătate de an, care include însă majoritatea lunilor de iarnă, cu excepția lunii martie.
Comparativ, oferta cea mai avantajoasă a Engie este de 76,21 lei/MWh (preț cu discount de 10% pe 6 luni față de prețul standard de 84,68 pe restul anului), iar cea a E.On de 79 lei/MWh.
Oferte cu preț mai mic decât al celor doi mari jucători mai au și Restart Energy One, AIK Energy Romania (ambele 65 lei/MWh), Energy Gas Provider (66 lei/MWh), Electrica Furnizare (68,8 lei/MWh).
Citește mai mult pe: Profit.ro
18. ULTIMA ORĂ DECIZIE REVINE VECHIUL SISTEM PRIVIND ÎNCADRAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN MUNCĂ. FIRMELE POT ALEGE
Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care se revine la vechile prevederi, în baza cărora firmele pot opta și pentru plata a doar 50% din salariu și cumpărarea, în compensație, a produselor sau serviciilor realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.
Pentru a intra în vigoare, proiectul, pentru au fost doar 1 vot împotrivă și 2 abțineri, mai trebuie promulgat de șeful statului.
Citește mai mult pe: Profit.ro
19. PROFIT LIVE TV - SĂ AJUTĂM BUSINESS-UL. MANAGERUL LAPTARIA CU CAIMAC: VENIM PE BURSA IN SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE, NE LANSAM IN ITALIA ȘI LUXEMBURG. STICLA IN ROMANIA - MISIUNE IMPOSIBILA. ROMANIA SA COPIEZE ITALIA
Emisiunea de obligațiuni în euro va fi lansată la bursă de producătorul local de lactate Lăptăria cu Caimac la finele lunii septembrie - începutul lunii octombrie, cu o maturitate pe 4 ani, a anunțat la Profit TV managerul Adrian Cocan. Până atunci, brandul românesc va fi lansat pe noi piețe străine, precum Italia și Luxemburg.
Anterior a fost anunțat că brandul Lăptăria cu Caimac, lansat în iunie 2018, se pregătește să vină la bursă în toamna acestui an, cu o emisiune de obligațiuni în cuantum de circa 3 milioane euro, iar anul viitor să listeze și acțiuni, respectiv 30-40% din companie.
"Sperăm ca emisiunea să fie lansată în ultima săptămână din septembrie sau prima săptămână din octombrie, depinzând foarte mult de piață. În privința dobânzii, acum media pieței este undeva la 4,3 la euro și probabil că vom fi și noi în media pieței. Nu aș știi să spun cât va fi deviația, dacă vom fi un pic peste sau un pic sub.
Citește mai departe pe: Profit.ro
20. CEL MAI BOGAT OM INCEPE LUPTA CU MARILE RETELE DE SUPERMARKETURI SI VINE CU O OFERTA CARE POATE LUA O PARTE IMPORTANTA DIN CLIENTII ACESTORA
Vânzările online de alimente s-au dublat pe fondul pandemiei, iar companiile din retailul alimentar au întâmpinat probleme în încercarea de a ţine pasul cu cererea.
Profitând de acest lucru, gigantul Amazon a decis să îşi îmbunătăţească serviciul Amazon Fresh, lansat în 2016, pentru a-şi ţine clienţii aproape şi pentru a atrage noi cumpărători, în ciuda competiţiei acerbe venite din partea unor retaileri puternici precum Tesco sau Aldi.
Potrivit BBC, Amazon Fresh oferă livrarea alimentelor în aceeaşi zi sau a doua zi pentru clienţii din Londra şi împrejurimi, care trebuie să se aboneze la Amazon Prime pentru a beneficia de acest serviciu. Portofoliul Amazon Fresh include aproximativ 10.000 de produse proaspete, refrigerate sau congelate.
Dacă până acum clienţii erau nevoiţi să plătească o taxă adiţională de livrare sau un abonament lunar pentru a beneficia de Amazon Fresh, compania va oferi de acum livrare gratuită pentru comenzile de peste 40 de lire, pentru a câştiga cât mai mulţi clienţi.
Potrivit firmei de analiză de piaţă Mintel, compania are 15 milioane de abonaţi care ar putea apela pe viitor la acest serviciu. Thomas Brereton, retail analyst la GlobalData, avertizează însă că nu va fi uşor pentru Amazon să îşi întărească poziţia pe o piaţă dominată de competitori puternici.
„În prezent, oamenii nu caută Amazon pentru a-şi cumpăra mâncare. Retailul alimentar şi non-alimentar sunt două concepte foarte diferite, iar Amazon trebuie să fie atentă să nu îşi subestimeze competitorii din piaţa britanică de alimente. Ei trebuie să îşi crească popularitatea brandului pe acest segment, lucru care presupune investiţii importante."
Sursa: Mediafax.ro
21. COMISIA EUROPEAZA A PRELUNGIT PERIOADA DE SCUTIRE DE TAXE VAMALE SI DE TVA PENTRU IMPORTURILE DE ECHIPAMENTE MEDICALE DIN TARI DIN AFARA UE
Comisia Europeană a prelungit, recent, perioada de scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenţii medicali şi pacienţii au atât de multă nevoie, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.
Această măsură include măştile şi echipamentele de protecţie, precum şi kiturile de testare, ventilatoarele şi alte echipamente medicale.
Astfel, în data de 23 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească scutirea temporară de taxe vamale şi TVA la importul de dispozitive medicale şi echipamente de protecţie din ţări terţe pentru a ajuta la lupta împotriva coronavirusului.
Sursa: Zf.ro
22. PRODUCATORII INTERNATIONALI ISI MUTA PRODUCTIA DIN ASIA IN EUROPA DIN CAUZA PANDEMIEI. ŢARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST SUNT BINE POZITIONATE PENTRU A DEVENI O ALTERNATIVA LA CHINA IN CONTEXTUL PANDEMIEI
Producătorii internaţional încep să-şi relocheze producţia din Asia în Europa în contextul pandemiei, fapt relevat de ultimele tendinţe de pe piaţa spaţiilor industriale, scrie Polskie Radio.
Dezvoltatorii din Polonia văd semne de creştere a cererii pentru spaţiu de depozitare din partea companiilor din sectorul manufacturier.
Un număr în creştere de producători par să decidă relocarea producţiei din Asia în Europa, o proporţie din ce în ce mai mare de companii din sector numărându-se printre noii chiriaşi din sectorul depozitelor din Polonia.
Robert Dobrzycki, CEO al dezvoltatorului de spaţii industriale Panattoni Europe, arată că „acestea sunt primele simptome ale unei tendinţe în care companiile din sectorul producţiei încearcă să treacă dincolo de dependenţa de Asia şi să aducă producţia mai aproape de consumator“.
În pofida crizei coronavirusului, cererea de spaţiu de depozitare oferit de Panatttoni Europe în Polonia a crescut în primul trimestru al acestui an şi s-a menţinut solidă în următoarele trei luni.
La începutul anului, preşedintele şi premierul Poloniei au îndemnat la accelerarea investiţiilor din Europa pentru stimularea economiilor şi recuperarea acestora de pe urma pandemiei.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a argumentat că Europa ar trebui să devină din nou un mare „aterlier de producţie“ şi să renunţe la politica de mutare a producţiei în Asia şi alte părţi ale lumii cu costuri mai reduse pentru că acest lucru duce la deficite de produse în vremuri critice.
Între timp, premierul polonez Mateusz Morawiecki a arătat că Europa trebuie să se „reinventeze“ după criza coronavirusului şi să-şi „aducă înapoi toate industriile, toate sectoarele de business, care au fost externalizate din diverse motive“.
Un studiu recent al Institutului Economic Polonez (PIE) indica faptul că Polonia ar putea profita de pe urma unei modificări a rutelor comerciale în urma pandemiei, experţii institutului estimând că ţara ar putea câştiga peste 8 miliarde de dolari anual în urma relocării producţiei din China.
Un alt studiu, realizat de Coface, arată că ţările Europei centrale şi de est sunt bine poziţionate pentru a deveni o alternativă la China pentru companiile care încearcă să-şi diversifice furnizorii de la criza sanitară.
În loc de a-şi reloca în întregime producţia, o ipoteză „puţin probabilă“ potrivit Coface, companiile vor încerca o diversificare. În această perspectivă, „estimăm că Europa centrală are o mulţime de atuuri pentru a beneficia de aceste noi strategii de diversificare“, potrivit lui Julien Marcilly, economist-şef Coface.
Julien Marcilly, economist-şef Coface:
„Estimăm că Europa centrală are o mulţime de atuuri pentru a beneficia de aceste noi strategii de diversificare.“
Sursa: Zf.ro
23. PROFITURILE DIN CADRUL BARCLAYS S-AU PRĂBUŞIT CU 66% ÎN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI: A DOUA CEA MAI MARE BANCĂ DIN MAREA BRITANIE A PUS DEOPARTE 4 MILIARDE DE EURO PENTRU A ACOPERI CREDITELE NEPERFORMANTE DIN PERIOADA CRIZEI
Barclays, a doua cea mai mare bancă din Marea Britanie după HSBC, a raportat o pierdere a profiturilor de 66% în prima jumătate a anului ca urmare a efectelor economice generate de pandemia de coronavirus, conform Business Insider.
Profiturile atribuite acţionarilor au scăzut la 695 milioane de lire (767 mil. euro) în primele şase luni ale anului de la 2 miliarde de lire (2,2 mld. euro) în 2019.
Banca britanică a pus deoparte 4 miliarde de euro pentru a acoperi creditele neperformante din perioada crizei. Totodată, acţiunile au scăzut cu 3,5% la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 29 iulie.
Cu toate acestea, divizia de trading a performat relativ bine în condiţiile în care a raportat o creştere de 60% a veniturilor obţinute din valută, rate şi credite.
Ieri, ING Group a anunţat că se aşteaptă la deprecieri de 300 mil. euro (352 mil. dolari) din valoarea achiziţiilor anterioare în al doilea trimestru din 2020.
Multinaţionala olandeză a anunţat că provizioanele pentru acoperirea potenţialelor pierderi ajung până la 661 milioane de euro, comparativ cu 207 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar în primele trei luni ale anului, profitul net al băncii a scăzut cu 40%, ajungând astfel la 670 milioane de euro.
Sursa: Zf.ro
24. VANZARI IN SCADERE PENTRU MCDONALD’S LA NIVEL GLOBAL. 96% DIN RESTAURANTE FUNCȚIONEAZA CU DRIVE-THRU, COMENZI SAU CU O CAPACITATE REDUSA
McDonald’s a raportat o scădere pe scară largă a vânzărilor globale în termeni comparabili și ratarea așteptărilor referitoare la profit în trimestrul al doilea, în urma închiderii restaurantelor din cauza pandemiei de Covid-19, care i-a limitat activitățile la drive-thru și comenzi, transmite Reuters.
Acțiunile companiei cu sediul în Chicago au scăzut cu peste 2,5% în urma raportării rezultatelor trimestriale, scrie News.ro.
Vânzările globale în termeni comparabili au scăzut cu 23,9% în trimestrul al doilea, trase în jos de piețe mari, precum cele din Marea Britanie, Franța și America Latină.
Citește mai mult pe: Profit.ro
Noutăți
