Buletin informativ 29 07 2020
- BUGETUL STATULUI IN PRIMA JUMATATE DIN 2020: VENITURILE AU SCAZUT CU 1,6%, PANA LA 146 MLD. LEI, IAR CHELTUIELILE AU CRESCUT CU 13%, LA 191 MLD. LEI. DEFICITUL URCA LA 4,17% DIN PIB
- INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA!, PROIECT ZF ŞI CEC BANK. ROBERT MANEA, DIRECTOR DE OPERAŢIUNI, ALECOAIR: AVEM ÎN VEDERE MUTAREA PRODUCŢIEI DIN CHINA ÎN ROMÂNIA, DAR AVEM NEVOIE DE FURNIZORI ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ
- ARGEŞ, PRIMUL JUDEŢ ÎN CARE PURTAREA MĂŞTII DEVINE OBLIGATORIE PE STRADĂ. PREMIERUL ORBAN ANUNŢĂ POSIBILE RESTRICŢII DE LA 1 AUGUST: LIMITAREA PROGRAMULUI TERASELOR ŞI CLUBURILOR, PURTAREA MĂŞTII OBLIGATORIE ÎN SPAŢIILE PUBLICE AGLOMERATE
- DEFICITUL BUGETAR, O ALTĂ PROBLEMĂ PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. LUDOVIC ORBAN: SITUATIA ESTE INGRIJORATOARE, FAPT CE NE INDEAMNA LA FOARTE MULTA PROUDENTA
- MAI MULT DE 6.800 DE MANAGERI ROMANI AU URMAT CURSURILE UNUI PROGRAM DE EDUCATIE MANAGERIALA DE TIP MBA SAU EMBA IN ULTIMII 19 ANI. PIATA PROGRAMELOR DE EDUCATIE MANAGERIALA DIN ROMANIA SE SITUEAZA IN JURUL VALORII DE 3 - 4 MILIOANE DE EURO
- SCHIMBARI LA CODUL MUNCII: AMENZI USTURATOARE PENTRU COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII SI DE HARTUIRE LA LOCUL DE MUNCA
- RADIOGRAFIA INDUSTRIEI DE RESTAURANTE IN PANDEMIE. MAI BINE DE JUMATATE DINTRE JUCATORI AU PIERDUT CEL PUTIN 80% DIN BUSINESS DUPA REDESCHIDERE, IAR LIVRARILE REUSESC ARAREORI SA CONTRIBUIE CU PESTE 30% LA INCASARI
- CASE DE MARCAT - LIPSA NOILOR APARATE FISCALE MAI STĂ SUB INCIDENȚA LEGII PREVENIRII O PERIOADĂ, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ ANAF VA CERE ÎNTÂI CONFORMARE ȘI ABIA ULTERIOR VA APLICA AMENDĂ
- CONSUMUL GOSPODĂRIILOR DIN UE A CONSEMNAT, ÎN PRIMUL TRIMESTRU, CEL MAI SEVER DECLIN DIN ULTIMII 20 DE ANI
- EXECUȚIA PE S1 DIN 2020 – O ABORDARE COMPARATIVĂ CU CEA DIN 2019
- PRODUCȚIA AGRICOLA 2019 – SCADERE ISTORICA A VALORII BRUTE ADAUGATE IN ECONOMIE
- FINANTE PERSONALE. CAT AU VIITORII PENSIONARI DIN SIF-URI SI CE FOND PILON II AR PUTEA SPARGE PRIMUL PRAGUL DE 5%? DIN CELE 7 FONDURI PILON II, NN PENSII SI BCR PENSII AU ZIS PAS SIF-URILOR
- ASIGURAREA DE CREDIT COMERCIAL, COLACUL DE SALVARE AL COMPANIILOR ÎN CRIZA CORONAVIRUS? COFACE: NUMĂRUL COMPANIILOR CARE AU ACHIZIŢIONAT O ASTFEL DE POLIŢĂ ESTE DE CIRCA 2.000
- ADRIAN VASILESCU, BNR: DOBANZILE LA CREDITE SCAD...DAR SCAD INCET
- ZF 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR. ALEXANDRU LUCA, MOBILE ADVISOR MANAGER CYBERSECURITY CERTSIGN: LUCRUL DE ACASA ESTE MAI PRODUCTIV SI ADUCE UN PLUS COMPANIILOR
- OTP LEASING INTRODUCE CHATBOŢI DRUID ÎN AUTOMATIZAREA SIMULĂRILOR DE RATE ŞI A SUPORTULUI TEHNIC PENTRU CLIENŢI
- CONCURENȚA POST-LIBERALIZARE: AU APARUT OFERTE LA GAZE CU PREȚ FIX DE 50 LEI/MWH PENTRU PERIOADE DE PANA LA 6 LUNI
- ULTIMA ORĂ DECIZIE REVINE VECHIUL SISTEM PRIVIND ÎNCADRAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN MUNCĂ. FIRMELE POT ALEGE
- PROFIT LIVE TV - SĂ AJUTĂM BUSINESS-UL. MANAGERUL LAPTARIA CU CAIMAC: VENIM PE BURSA IN SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE, NE LANSAM IN ITALIA ȘI LUXEMBURG. STICLA IN ROMANIA - MISIUNE IMPOSIBILA. ROMANIA SA COPIEZE ITALIA
- CEL MAI BOGAT OM INCEPE LUPTA CU MARILE RETELE DE SUPERMARKETURI SI VINE CU O OFERTA CARE POATE LUA O PARTE IMPORTANTA DIN CLIENTII ACESTORA
- COMISIA EUROPEAZA A PRELUNGIT PERIOADA DE SCUTIRE DE TAXE VAMALE SI DE TVA PENTRU IMPORTURILE DE ECHIPAMENTE MEDICALE DIN TARI DIN AFARA UE
- PRODUCATORII INTERNATIONALI ISI MUTA PRODUCTIA DIN ASIA IN EUROPA DIN CAUZA PANDEMIEI. ŢARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST SUNT BINE POZITIONATE PENTRU A DEVENI O ALTERNATIVA LA CHINA IN CONTEXTUL PANDEMIEI
- PROFITURILE DIN CADRUL BARCLAYS S-AU PRĂBUŞIT CU 66% ÎN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI: A DOUA CEA MAI MARE BANCĂ DIN MAREA BRITANIE A PUS DEOPARTE 4 MILIARDE DE EURO PENTRU A ACOPERI CREDITELE NEPERFORMANTE DIN PERIOADA CRIZEI
- VANZARI IN SCADERE PENTRU MCDONALD’S LA NIVEL GLOBAL. 96% DIN RESTAURANTE FUNCȚIONEAZA CU DRIVE-THRU, COMENZI SAU CU O CAPACITATE REDUSA
1. BUGETUL STATULUI IN PRIMA JUMATATE DIN 2020: VENITURILE AU SCAZUT CU 1,6%, PANA LA 146 MLD. LEI, IAR CHELTUIELILE AU CRESCUT CU 13%, LA 191 MLD. LEI. DEFICITUL URCA LA 4,17% DIN PIB
Veniturile statului din impozitul pe salarii au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2020, prin comparaţie cu perioada similară din 2019.
Veniturile bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului au însumat 146,3 mld. lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului trecut, o veste bună pentru finanţele ţării. În aceeaşi vreme, cheltuielile au crescut cu 13,6%, până la valoarea de 191,4 mld. lei, potrivit datelor raportate marţi de Ministerul de Finanţe. În consecinţă, deficitul bugetar a înregistrat valoarea de 45,1 mld. lei (4,17% din PIB).
„Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 mld. lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19“, transmit reprezentanţii Finanţelor.
Veniturile bugetului de stat s-au diminuat în primele 6 luni din an cu 1,6%, o veste bună în contextul în care pandemia a lovit în businessul local şi multe dintre companii au redus producţia sau chiar au sistat-o temporar. De asemenea, guvernul a amânat plăţi ale agenţilor economic în valoare de 10,2 mld.. lei, iar restituirile de TVA au crescut cu 2,94 mld.. lei în primele 6 luni din an, prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Ministerului de Finanţe.
Cheltuielile suplimentare generate de pandemie au însumat 5,86 mld.. lei.
Veniturile la bugetul de stat din impozitul pe salarii au crescut cu peste 10% în prima jumătate a anului, până la 12,2 mld.. lei. Încasările din impozitul pe profit în S1/2020 au fost de 7,5 mld. lei, în scădere cu 7,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat scăderi de 8,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 1,6 mld. lei.
Cheltuielile de personal au însumat 53,3 mld. lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 25,36 mld. lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent.
La capitolul cheltuieli cu asistenţa socială a fost consemnată o creştere de 23,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 69,22 mld. lei.
Sursa: Zf.ro
2. INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA!, PROIECT ZF ŞI CEC BANK. ROBERT MANEA, DIRECTOR DE OPERAŢIUNI, ALECOAIR: AVEM ÎN VEDERE MUTAREA PRODUCŢIEI DIN CHINA ÎN ROMÂNIA, DAR AVEM NEVOIE DE FURNIZORI ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ
Compania a avut afaceri de aproape 25 mil. lei în 2019 şi se aşteaptă ca 2020 să fie în linie anul trecut.
Compania românească AlecoAir, producător şi distribuitor de bunuri pentru tratarea calităţii aerului, are în vedere mutarea producţiei din China în România, pe termen lung, însă planurile nu se vor putea concretiza în condiţiile actuale de piaţă, a explicat Robert Manea, director de operaţiuni, AlecoAir, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
„Gândirea noastră este că vrem să avem cât mai multe lucruri dezvoltate în România. Există tot felul de piedici, provocări, vom vedea în ce măsură vom reuşi, dar este una dintre ţintele noastre“, a declarat Robert Manea, director de operaţiuni al companiei AlecoAir, parte din Alt Aleco, un grup cu afaceri de aproape 25 mil. lei în 2019.
Compania a fost fondată în urmă cu aproximativ 15 ani, iar parteneriatele pentru anumite linii de producţie în China au fost semnate în baza unor factori de know-how, tehnologie şi preţ.
Pentru ca planul de a muta producţia în România să aibă o şansă, AlecoAir are nevoie ca piaţa locală să se maturizeze, să apară mai mulţi furnizori de componente şi să există o pepinieră de oameni calificaţi cu care să poţi desfăşura activitatea.
„E nevoie de un palier foarte mare de furnizori care ar trebui să fie în România pe diverse componente pentru a susţine o producţie de aparate finite. Nicio firmă din întrega lume nu produce cap-coadă, deci este nevoie de un palier întreg de companii care să vină ca şi furnizori. Această industrie fiind la început în România, probabil va mai trece timp până când vom găsi aici firme ce pot crea componentele şi elementele necesare. În al doilea rând, este vorba de oameni pentru că avem nevoie de ingineri, tehnicieni, proiectanţi“, a explicat directorul de operaţiuni.
După afaceri de aproape 25 mil. lei în 2019, AlecoAir se aşteaptă ca rezultatele pentru 2020 să fie în linie cu cele de anul trecut. „Nu este neapărat un an de sacrificiu, dar un an mai moderat, în care ne focalizăm energia acolo unde trebuie“.
Portofoliul companiei trece dincolo de purificatoare, umidificatoare şi celelalte produse pentru tratarea calităţii aerului. Un alt segment de business, lansat deja în urmă cu şase ani, este cel al dispozitivelor electrice de mobilitate, compania a adus în ţară trotinete electrice şi hoverboard-uri. Cu toate acestea, pentru ca soluţiile de mobilitate să îşi atingă potenţialul maxim pe piaţa locală, Robert Manea crede că este nevoie de legislaţie clară şi infrastructură.
„Punctul de cotitură ar fi soluţii de infrastructură şi legislaţie. Omul este dispus să utilizeze, dar în momentul în care trebuie să mergi pe şosea alături de o maşină care rulează cu 80 km/h există o reticenţă în a adopta la scară mai largă astfel de vehicule. Vorbim de doamne, de persoane mai în vârstă care ar putea folosi un astfel de vehicul pentru că sunt uşor de manevrat“, a spus el.
În ceea ce priveşte investiţiile, AlecoAir îşi continuă demersurile de dezvoltare şi extindere a portofoliului chiar şi în contextul crizei. În ultimele luni, compania a investit câteva sute de mii de euro într-un segment de lămpi UV-C, utilizate pentru dezinfectarea şi sterilizarea suprafeţelor.
„Per ansamblu, am investit deja câteva milioane de euro pe toată gama de produse. Discutăm despre un proces destul de laborios de dezvoltare a unui produs, pentru noi nu însemnă doar că alegi o carcasă şi pui un produs pe piaţă, ci testări, retestări, îmbunătăţire ale diverselor componente, iar toate aceste aspecte sunt costisitoare“, a declarat Robert Manea.
Cu un magazin online şi un showroom în mall-ul Plaza România din Bucureşti, AlecoAir avea la finalul anului trecut un număr de 29 de angajaţi, iar compania a declarat în cadrul emisiunii că nu a făcut disponibilizări de la începutul crizei.
Care este principala problemă identificată de AlecoAir:
► Infrastructura educaţională. Se reflectă în calitatea persoanelor pe care reuşim să le aducem în echipa noastră, avem o problemă pe partea de forţă de muncă pentru că se solicită anumite skill-uri pe anumite zone şi nu le găsim.
Sursa: Zf.ro
3. ARGEŞ, PRIMUL JUDEŢ ÎN CARE PURTAREA MĂŞTII DEVINE OBLIGATORIE PE STRADĂ. PREMIERUL ORBAN ANUNŢĂ POSIBILE RESTRICŢII DE LA 1 AUGUST: LIMITAREA PROGRAMULUI TERASELOR ŞI CLUBURILOR, PURTAREA MĂŞTII OBLIGATORIE ÎN SPAŢIILE PUBLICE AGLOMERATE
„Amenzile sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de la 500 de lei până la 2.500 de lei. Se vor aplica amenzile în cuantum maxim pentru că suntem conştienţi că în acest moment trebuie să schimbăm modul în care insistăm asupra măsurilor care trebuie respectate şi asupra modului în care înţelegem că trebuie să le adoptăm.
Toate persoanle cu vârsta de peste 5 ani vor fi obligate începând de mâine să poarte mască în toate localităţile din judeţul Argeş, a anunţat marţi prefectul judeţului Emanuel Soare, într-o conferinţă de presă. În Argeş, au fost raportate circa 100 de cazuri de infectări cu coronavirus zilnic în ultimele zile.
„Amenzile sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de la 500 de lei până la 2.500 de lei. Se vor aplica amenzile în cuantum maxim pentru că suntem conştienţi că în acest moment trebuie să schimbăm modul în care insistăm asupra măsurilor care trebuie respectate şi asupra modului în care înţelegem că trebuie să le adoptăm. Scopul nostru este ca din acest moment fiecare cetăţean să respecte regulile, să poarte masca şi să respecte distanţa fizică. (...) Toate deciziile intră în vigoare din momentul acesta, cu excepţia obligativităţii purtării măştii, care va intra în vigoare de mâine dimineaţă (miercuri - n.r.)“, a spus prefectul, citat de Mediafax. Purtarea măştii va rămâne obilgatorie în localităţile din judeţul Argeş pe o perioadă nelimitată, până când numărul de infectări zilnice noi va scădea. De asemenea, programul teraselor va fi restricţionat până la ora 22:00 în timpul săptămânii şi 23:00 în week-end. „Orice operator care nu respectă legislaţia în vigoare va fi amendat şi închis pentru o perioadă de14 zile“.
În aceeaşi vreme, premierul Româniai Ludovic Orban a declarat marţi că măsurile restrictive care ar putea fi introduse de la 1 august se referă doar la limitarea programului de funcţionare al cluburilor şi teraselor şi la purtarea obligatorie a măştii în spaţiile publice deschise care sunt aglomerate.
„Singurele discuţii sunt legate de limitarea programului la cluburi şi terase, dar numai în anumite zone unde e gradul de răspândire mai mare, deci nu la nivel naţional, este vorba de măsuri un pic mai clare legate de plaje, pentru că şi pe plaje există un risc epidemiologic mare, iar acolo propunerea e să se elimine excepţia legată de persoanele aparţinând unei familii, să fie regula de distanţare aplicată tuturor, cu excepţia copiilor. De asemenea, e discuţia legată de posibilitatea introducerii obligativităţii purtării măştilor în spaţii deschide aglomerate“, a declarat Ludovic Orban, citat de Mediafax.
Autorităţile au anunţat, marţi, că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 1.151 de cazuri noi de COVID-19 şi 33 de decese. Până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 47.053 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID - 19). Dintre ele, 26.128 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.
Sursa: Zf.ro
VIDEO PURTAREA MAȘTII DE PROTECȚIE IN SPAȚIILE DESCHISE AGLOMERATE DEVINE OBLIGATORIE ȘI LA BRAȘOV, DE LA 1 AUGUST!
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis, astăzi, măsurile împotriva răspândirii COVID-19. Purtarea măștii în spațiile deschise aglomerate devine obligatorie și la Brașov.
Astfel, de la 1 august nu vom mai putea ieși pe stradă, la piață, bâlciuri, evenimente în aer liber sau în orice alt loc aglomerat fără mască de protecție.
HOTĂRÂRE Nr.18
din 29 iulie 2020
privind stabilirea unor măsuri de limitare a răspândirii infecțiilor
cu SARS-CoV-2 la nivelul spațiilor/activităților unde există un risc crescut de infectare
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 29.07.2020,
HOTĂRĂŞTE:
Art.1 Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție pentru toate persoanele prezente în piețele agroalimentare, permanente sau temporare, închise sau deschise, precum și în spațiile de tipul târgurilor de animale sau de produse tradiționale, bâlciuri etc. de pe teritoriul județului Brașov, începând cu data de 01.08.2020, orele 06.00 Art.2 Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție la toate evenimentele, de orice natură, unde sunt create condiții de aglomerare de persoane, pe raza județului Brașov, desfășurate atât în interior, cât și în exterior, începând cu data de 01.08.2020, orele 06.00. Art.3 Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție pe toate arterele pietonale intens frecventate, precum și în alte zone aglomerate, începând cu data de 01.08.2020, orele 06.00 Art.4
(1) Comitetele Locale de Situații de Urgență (CLSU) vor stabili prin hotărâri proprii, adoptate până la data de 01.08.2020, arterele pietonale și celelalte zone intens frecventate de persoane de pe raza fiecărei unități administrativ teritoriale, unde va fi instituită obligativitatea purtării măștii de protecție.
(2) Arterele pietonale și celelalte zone intens frecventate de către populație vor fi semnalizate corespunzător și aduse la cunoștința populației prin orice mijloace de informare, prin grija autorităților publice locale.
Art.5 Sunt exceptați de la obligativitatea purtării măștii de protecție copiii cu vârstă mai mică de 5 ani.
Art.6 Sancțiunile pentru nerespectarea prezentei hotărâri vor fi aplicate în conformitate cu legislația în vigoare.
PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEȚEAN
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ,
PREFECT
VĂSII MIHAI CĂTĂLIN
Vicepreședinte CJSU Brașov Vicepreședinte CJSU Brașov
INSPECTOR ȘEF ISU BRAȘOV PREȘEDINTE CJ BRAȘOV
Locotenent-colonel Adrian VEȘTEA
Lucian-Dumitru MARCIU
Sursa: NewsBv.ro
4. DEFICITUL BUGETAR, O ALTĂ PROBLEMĂ PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. LUDOVIC ORBAN: SITUATIA ESTE INGRIJORATOARE, FAPT CE NE INDEAMNA LA FOARTE MULTA PROUDENTA
Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că deficitul bugetar din primele şase luni este unul „îngrijorător”, care îndeamnă la foarte multă prudenţă în ceea ce priveşte orice creştere a cheltuielilor.
„Deficitul bugetar nu trebuie comparat cu deficitul bugetar din alţi ani. Nu numai România, ci toată lumea se confruntă cu o epidemie, o pandemie care a generat o criză economică foarte puternică. Această criză economică a dus la închiderea unor activităţi şi a generat scăderea veniturilor pe care le obţine statul român din taxe şi impozite. Acest deficit este, în mare parte, rezultatul acestei crize economice”, a declarat Ludovic Orban.
El a mai spus că, din punctul său de vedere, măsurile luate de Executiv vor genera efecte benefice pe termen mediu şi lung.
„Faptul că am lăsat lichiditatea în piaţă către cetăţeni şi la companii. (...) Deficitul este un deficit îngrijorător de care trebuie să ţinem cont şi care ne îndeamnă la foarte multă prudenţă în ceea ce priveşte orice creşterea cheltuielilor”, a mai spus premierul.
Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 mld lei (4,17% din PIB), a anunţat marţi Ministerul Finanţelor.
Sursa: Zf.ro
5. MAI MULT DE 6.800 DE MANAGERI ROMANI AU URMAT CURSURILE UNUI PROGRAM DE EDUCATIE MANAGERIALA DE TIP MBA SAU EMBA IN ULTIMII 19 ANI. PIATA PROGRAMELOR DE EDUCATIE MANAGERIALA DIN ROMANIA SE SITUEAZA IN JURUL VALORII DE 3 - 4 MILIOANE DE EURO
Programele de educaţie managerială de tip MBA sau Executive MBA oferite de şcolile de afaceri din România au adunat împreună peste 6.800 de absolvenţi în ultimii 19 ani. În fiecare an, circa 250 - 300 de manageri şi antreprenori finalizează cursurile unui astfel de program. Ce îl poate motiva pe un manager de top să se întoarcă din nou la şcoală şi să înveţe?
„M-am gândit iniţial să urmez un astfel de program pentru că mi-am dat seama că am nevoie de mai multă informaţie. Dacă voiam să cresc în carieră, nu neapărat ca nivel salarial sau ca poziţie, trebuia să înţeleg şi să vin cu o viziune mai amplă al întregului ciclu de funcţionare a businessului“, spune Gabriel Bonciu, absolvent al EMBA ASEBUSS şi director comercial al grupului Noriel, cu activităţi în piaţa de jucării.
Piaţa programelor de educaţie managerială din România numără în prezent zece programe de tip MBA sau Executive MBA oferite de şcolile de afaceri.
Sursa: Zf.ro
6. SCHIMBARI LA CODUL MUNCII: AMENZI USTURATOARE PENTRU COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII SI DE HARTUIRE LA LOCUL DE MUNCA
În această săptămână a intrat în vigoare o lege publicată în Monitorul Oficial care aduce modificări la Codul Muncii şi schimbă regimul discriminării în muncă prevăzut de Legiea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Mai exact, este vorba desrpre Legea nr. 151 din 23 iulie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii care prevede introducerea unor amenzi de la 1.000 lei la 20.000 lei pentru anagajatorii care aplică discriminarea la locul de muncă. Legea nr. 151/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 24 iulie 2020.
Prezenta lege modifică forma articolului 5 alin. (2) din Codul muncii care v-a avea următorul cuprins: "Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este interzisă".
Această modificare aduce pentru prima dată în Codul Muncii noţiunea de discriminare prin asociere, hărţuire şi victimizare.
Pentru o aplicare cât mai concretă a legii, prin prezenta lege se introduc în Codul Muncii cinci noi alienate care definesc concret fiecare comportament sancţionabil, astfel:
- Hărţuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
- Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de discriminare săvârşit(ă) împotriva unei persoane care, deşi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2), este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparţinând unei astfel de categorii de persoane.
- Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.
- Orice comportament care constă în a dispune, scris sau verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2), împotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
- Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricţia sau preferinţa în privinţa unui anumit loc de muncă în cazul în care, prin natura specifică a activităţii în cauză sau a condiţiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerinţe profesionale esenţiale şi determinante, cu condiţia ca scopul să fie legitim şi cerinţele proporţionale.
De asemenea, noua lege completează şi motivele prin care este interzisă concedierea salariaţilor, astfel: pe criterii de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată,
Pentru nerespectarea acestor prevederi se aplică o amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei.
Firmele au posibilitatea să achite jumătate din minimul legal, adică 500 de lei din cei 1.000 de lei, în termen de maxim 15 zile.
Sursa: Zf.ro
7. RADIOGRAFIA INDUSTRIEI DE RESTAURANTE IN PANDEMIE. MAI BINE DE JUMATATE DINTRE JUCATORI AU PIERDUT CEL PUTIN 80% DIN BUSINESS DUPA REDESCHIDERE, IAR LIVRARILE REUSESC ARAREORI SA CONTRIBUIE CU PESTE 30% LA INCASARI
♦ Jucătorii din industria de restaurante au fost printre cei mai afectaţi de pandemia de Covid-19, localurile fiind închise complet timp de mai bine de două luni şi jumătate ♦ În perioada stării de urgenţă şi parţial în timpul celei de alertă au funcţionat doar livrările ♦ Chiar şi după redeschidere, restaurantele funcţionează doar cu terasele şi acestea organizate conform regulilor de distanţare, iar interioarele sunt în continuare blocate.
Mai bine de jumătate dintre jucătorii din industria de restaurante au pierdut cel puţin 80% din business în lunile de vară, după redeschiderea teraselor, în timp ce doar 2,9% susţin că au reuşit să îşi menţină acelaşi nivel al afacerilor, arată un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi de platforma Restograf, o aplicaţie mobilă pentru rezervări instant la restaurante.
Industria de profil a fost printre cele mai afectate de pandemie, localurile fiind nevoie să se închidă încă de la jumătatea lunii martie. Mai mult, nici astăzi, la patru luni şi jumătate distanţă, ele nu funcţionează 100%, ci doar cu terasele, şi acestea operaţionale parţial, cu reguli de distanţare. În continuare, un pilon important rămâne livrarea la domiciliu, care a funcţionat în toată această perioadă. Totuşi, pentru cei mai mulţi (peste 75% dintre respondenţi), livrările aduc maximum 30% din încasări, însă ponderile variază. Astfel, patru din zece restaurante au doar 10% din business din livrări.
Sursa: Zf.ro
8. CASE DE MARCAT - LIPSA NOILOR APARATE FISCALE MAI STĂ SUB INCIDENȚA LEGII PREVENIRII O PERIOADĂ, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ ANAF VA CERE ÎNTÂI CONFORMARE ȘI ABIA ULTERIOR VA APLICA AMENDĂ
Ministerul Finanțelor nu intenționează să scoată prea curând de sub incidența Legii prevenirii nerespectarea de către firme a obligației de a fi dotate cu noile modele de case de marcat cu jurnal electronic, potrivit surselor Profit.ro, chiar dacă recent a repus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Planul este să amâne decizia înspre finalul anului, poate chiar la începutul anului următor, moment la care ar urma să fie finalizată și conectarea aparatelor fiscale online cu ANAF. Trebuie menționat că autoritățile și reprezentanții industriei consideră că marea majoritate a celor care aveau obligația de a-și instala noile case de marcat au făcut-o deja.
Astfel, ANAF, atunci când va găsi o firmă care nu-și respectă această obligație, va emite un plan de conformare și abia ulterior, dacă firma nu remediază situația, va trece la sancțiuni, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum și suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor și confiscarea sumelor nejustificate.
Scoaterea obligației de sub incidența Legii prevenirii ar însemna că ANAF va aplica sancțiunile la momentul la care găsește neregula.
Citește mai mult pe: Profit.ro
9. CONSUMUL GOSPODĂRIILOR DIN UE A CONSEMNAT, ÎN PRIMUL TRIMESTRU, CEL MAI SEVER DECLIN DIN ULTIMII 20 DE ANI
Consumul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din zona euro a scăzut cu 3,3%, în primul trimestru din 2020, după un declin de 0,4% în precedentele trei luni, cel mai sever recul de când Eurostat a început publicarea acestor date, în 1999, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Sursa citată amintește că, din martie, statele membre UE au început să introducă măsuri de izolare pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), scrie Agerpres.
Venitul real al gospodăriilor per capita în zona euro a crescut în primul trimestru din 2020 cu 1,1%, după un declin de 1,1% în precedentele trei luni.
Citește mai mult pe: Profit.ro
10. EXECUȚIA PE S1 DIN 2020 – O ABORDARE COMPARATIVĂ CU CEA DIN 2019
Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat (în varianta de scădere în termeni reali cu doar -1,9%) pentru anul în curs. Rezultatul este de peste două ori mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la circa -1,9% din PIB.
În context, dat find că rezultatul final, fără pandemie, a fost anul trecut de -4,6% din PIB pe date operative (-4,3% din PIB după datele Eurostat) și pe trendul actual de agravare a cazurilor de infectare, este foarte probabil ca ținta fixată la prima rectificare bugetară din 2020, de -6,73% din PIB să nu poată fi atinsă iar o nouă valoare în creștere a deficitului bugetar să fie comunicată la rectificarea din august a.c.
Prin contrast și de reținut, veniturile la șase luni (care au reprezentat 13,5% din PIB în loc de 14,0% din PIB) au fost cu mai puțin de două procente sub cele din aceeași perioadă a anului anterior în termeni nominali, dar cheltuielile s-au majorat undeva spre 14% în termeni nominali (de la 15,9% la 17,7% din PIB).
”Distribuția” deficitului
Astfel, circa 10% din majorarea deficitului a venit pe partea de scădere a veniturilor, în timp ce 90% au provenit din majorarea cheltuielilor.
Mai mult, surprinzător și de subliniat, veniturile bugetare din luna iunie 2020 ( 26,66 miliarde lei) au fost MAI MARI decât cele din luna iunie 2019 (24,82 miliarde lei).
Ceea ce arată clar că, în pofida eforturilor făcute de mediul economic de a-și achita obligațiile fiscale și a sumelor primite de la UE, majorate de la începutul acestui an cu 21% sau 1,56 miliarde lei, NU SE POT majora fără consecințe majore pentru echilibrul bugetar cheltuielile, fie ele sociale și în an electoral. Iar factura va veni în timp la plata împrumuturilor și la viteza cu care va trebui să strângem înapoi cureaua pentru a ne încadra în limita de -3% din PIB.
Atenție, deja, ÎNAINTE de noile majorări de pensii și a alocații pentru copii, mai mult de jumătate din sporul de deficit (13 miliarde de lei din cele 25 de miliarde de lei în plus pe S1 2020, fără a face „farmacie”) a venit pe partea de asistență socială dintr-un PIB presupus a fi mai mic ( deocamdată) cu 60 de miliarde de lei. Pentru referință, deficitul de la Fondul Național de Sănătate în condiții de pandemie a fost undeva pe la o treime din această sumă, cam 4,7 miliarde lei.
Problema veniturilor
Sumele mai mici colectate din impozitul pe profit (-607 milioane lei sau -7,5% față de aceeași perioadă din anul precedent) au fost acoperite din încasările la impozitul pe salarii și venit (+1.155 milioane lei sau +10,4%). În pofida măsurilor de distanțare socială și a facilităților acordate la plată, încasările din impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu doar 78 de milioane de lei sau -1,9%.
Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (54,84 miliarde lei sau 37,5% din încasările statului) au încheiat prima jumătate a anului pe zero față de aceeași perioadă a anului trecut, de la -2,1% în termeni nominali după primele cinci luni ale anului, odată cu revenirea activității economice pe finalul trimestrului doi.
La impozite indirecte, scăderea a fost de -15,8% la TVA (4,8 miliarde de lei în minus, dar în îmbunătățire ca procentaj după cu -18,9% în mai și -19,4% la finele lunii aprilie), în timp ce accizele au rămas pe un trend (de analizat) descrescător (+12,5% la finele lui aprilie, apoi -0,1% în mai, pentru a încheia S1 la cota -3,3%).
Creșterea salariilor bugetare, temperată. Asistența socială, deja expandată
În primul semestru al anului, a fost salutară temperarea creșterii cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar (+2,3 miliarde lei sau +4,5%, în condițiile în care la finele primului trimestru ajunseseră deja la +2 miliarde lei). Sumele pentru asistența socială au avansat cu peste zece miliarde de lei (+23,7%), semnificativ peste nivelul general.
Partea plină a paharului: investițiile și proiectele europene
Foarte important, însă pentru efortul făcut de stat pentru limitarea efectelor Covid19 și punerea bazelor unei viitoare relansări a economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+20,3%), ale cheltuielilor de capital (+18,7%) și cele pentru bunuri și servicii (+16,0%) s-au situat peste media alocărilor făcute.
Această abordare a a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.
Plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu 7,1%, sub ritmul cheltuielilor generale și evident mai bine decât la finele lunii precedente (erau la +11,4%).
Ceea ce arată o gestiune rezonabilă, cuplat cu scăderea dobânzilor pe termen lung sub pragul de 4%, îndeosebi în perspectiva readucerii deficitului bugetar înapoi spre limita de -3% din PIB pe termen mediu.
Sursa: CursdeGuvernare.ro
11. PRODUCȚIA AGRICOLA 2019 – SCADERE ISTORICA A VALORII BRUTE ADAUGATE IN ECONOMIE
Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal s-a situat la 70% din total, pe fondul unui rezultat mai slab cu 5,6%, în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de 0,7% iar ponderea sa a fost de 28%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat o creștere remarcabilă (+29,8%) şi a ajuns la o pondere de două procente.
În termeni nominali, producția ramurii agricole în preţuri curente a urcat la cea mai mare valoare din acest deceniu ( aproape 90 miliarde de lei) dar a fost mică decât în 2018 din cauza scumpirii produselor, care a determinat scăderea în termeni reali.
Pe scurt, agricultura românească a făcut bani producând mai puțin și mai scump.
Producţia vegetală a continuat să fie afectată de condiţiile meteo, fluctuațiile înregistrate de la an la an fiind evidente dar în curs de atenuare. Producţia animală a reuşit să treacă de puțin pragul de 25 miliarde lei, pe care s-a luptat să-l atingă pe parcursul acestui deceniu (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar reușita s-a datorat creșterii prețurilor pe unei diminuări ușoare a producției fizice.
Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a rămas insuficientă (doar trei cincimi din ţinta fixată înainte de 1989, de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură), ceea ce explică în mare parte deficitul de peste 1 miliard de euro consemnat pe primele cinci luni din acest an.
Structura producției vegetale și animale
În structura producției vegetale, cerealele și-au redus ponderea față de anul anterior (de la 37,1% la 35,9%). Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au mai recuperat din nou ca pondere şi au urcat înapoi la 8,6%, dar au rămas cam la două treimi faţă de performanţa din 2011.
De remarcat rezultatul în scădere înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori, ceea ce ridică un semn de întrebare (de la 11,5% la 10,2%). Nici segmentul care s-a constituit în revelaţia anului trecut, cel de „fructe şi struguri” nu a avut o evoluție favorabilă ( de la 10,9% s-a dus la 9,5%, cu observația că ponderea record de 11% a fost atinsă în 2012.
De reținut și tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au avansat de pe ultima poziție la începutul deceniului și au depășit în importanță fructele și strugurii, cartofii și plantele de nutreț.
În cazul producției animale, pe fondul păstrării aproape neschimbate a ponderilor pe aproape toate grupele mari, se remarcă avansul de un punct procentual la porcine, în revenire spre valorile ceva mai ridicate din 2013 și 2017, precum și reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de bovine (ajuns la cel mai redus nivel din acest deceniu).
De la echilibru, la risc sistemic pentru siguranța națională
Din păcate, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută din economie s-a redus anul trecut la 4,5%, cel mai slab rezultat din toate timpurile, cu excepția anului 2016, iar ponderea în PIB a coborât înapoi spre pragul de patru procente, sub care s-a situat acum patru ani și își mai revenise în 2017 și 2018.
De reținut importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe, în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani.
Din această perspectivă, situația pe ultimii opt ani se prezintă după cum urmează:
Cu toate avantajele de sol și climă şi creșterea în valoare nominală spre pragul de 90 miliarde de lei înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a deteriorat anul trecut la -1,99 miliarde euro, de la -1,86 miliarde euro în 2018. Iar datele pe anul în curs ne trimit aproape sigur peste pragul de -2 miliarde de euro rezultat al agriculturii în schimburile cu exteriorul.
Pentru referinţă în privinţa evoluţiilor în timp, reamintim că, nu mai departe de anul 2014, România a fost, practic, în echilibru (100%) la schimburile cu exteriorul pe zona alimentară (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial). Apoi, gradul de acoperire a importurilor de mâncare din exporturile realizate s-a diminuat sistematic până la aproape 70% anul trecut și doar 66% după primele 5 luni din 2020.
Ceea ce indică nu doar un dezechilibru major pe partea macroeconomică, mai ales pentru o țară care ar avea toate datele pentru a fi autosuficientă în materie de asigurare a hranei pentru populație, ci chiar un risc sistemic la adresa siguranței naționale, prin dependența crescută de livrările din alte state, sensibile la declanșarea unor factori externi nefavorabili.
Sursa: CursdeGuvernare.ro
12. FINANTE PERSONALE. CAT AU VIITORII PENSIONARI DIN SIF-URI SI CE FOND PILON II AR PUTEA SPARGE PRIMUL PRAGUL DE 5%? DIN CELE 7 FONDURI PILON II, NN PENSII SI BCR PENSII AU ZIS PAS SIF-URILOR
Ziarul Financiar a analizat investiţiile fondurilor de pensii private Pilon II la SIF-uri, în contextul în care săptămâna trecută limita de deţinere de 5% din SIF a fost eliminată, iar una dintre concluzii este că primul fond de pensii care ar putea raporta o deţinere mai mare de 5% dintr-o astfel de societate este AZT Viitorul Tău.
Concluzia are în vedere participaţia de 4,7% pe care AZT Viitorul Tău, fond de pensii administrat de Allianz Ţiriac Pensii Private, o avea la final de 2019 la SIF Transilvania, aceasta fiind cea mai mare expunere din capitalul unei SIF din rândul fondurilor Pilon II acţionare la aceste societăţi.
La SIF Moldova, fondul avea 4,4%, echivalentul unei investiţii de 71 milioane de lei la final de 2019, iar la SIF Oltenia, ZF a calculat o deţinere de 4,3%, adică 64 milioane de lei investiţi de administrator în numele celor 1,6 milioane de viitori pensionari.
Desigur, decizia de investiţie pe fiecare emitent în parte îi revine administratratorului Pilon II, iar concluziile prezentate mai sus de ZF reprezintă deţinerile fondurilor Pilon II la final de 2019 şi nu reflectă nicidecum un posibil proces de acumulare.
Sursa: Zf.ro
13. ASIGURAREA DE CREDIT COMERCIAL, COLACUL DE SALVARE AL COMPANIILOR ÎN CRIZA CORONAVIRUS? COFACE: NUMĂRUL COMPANIILOR CARE AU ACHIZIŢIONAT O ASTFEL DE POLIŢĂ ESTE DE CIRCA 2.000
Eugen Anicescu, country manager al Coface România: Având în vedere că asigurarea de credit comercial este un produs de nişă, care combină trăsături atât de la produse de asigurare, cât şi bancar şi de consultanţă, aceasta necesită o expertiză extrem de concentrată care nu există la asigurătorii generalişti. Cei mai mari jucători din România în zona asigurărilor de credit comercial sunt francezii de la Coface, nemţii de la Euler Hermes, parte a grupului Allianz şi spaniolii de la Atradius, parte din Grupo Catalana Occidente.
♦ Asigurarea de credit comercial acoperă riscul de neîncasare a creanţelor unei companii furnizoare de la clienţii săi persoane juridice şi asigură continuitatea businessului în proporţie de 85-90% din valoarea creanţelor nerecuperate.
Asigurarea de credit comercial, care acoperă riscul de neîncasare a creanţelor companiilor furnizoare de la clienţi sau falimentul lor, este în creştere constantă, având în vedere şi perioada dificilă generată de pandemia de COVID-19, iar numărul companiilor care au achiziţionat o astfel de poliţă este de circa 2.000, a transmis Eugen Anicescu, country manager al Coface România, la solicitarea ZF.
„România este o piaţă emergentă, încă tânără din punctul de vedere al maturităţii pieţei asigurărilor de credit comercial. Prin urmare potenţial de creştere există. Numărul companiilor ce decid să încheie această asigurare este în creştere constantă. În perioada pe care o traversăm, există un interes crescut pentru această asigurare în rândul companiilor din piaţă, riscul de nerecuperare a creanţelor fiind perceput mai mare de către toţi actorii economici. Estimăm că numărul companiilor din România care au achiziţionat o astfel de poliţă de asigurare este de aproximativ 2.000, în condiţiile în care în general companiile care au apelat la serviciile asigurătorilor au o cifră de afaceri anuală peste 3 mil. euro.“
Sursa: Zf.ro
14. ADRIAN VASILESCU, BNR: DOBANZILE LA CREDITE SCAD...DAR SCAD INCET
Una dintre temele ce a ţinut capul de afiş pe agenda summitului Ziarului Financiar - ZF Bankers 2020“ - a fost costul creditării. La „pachet“ cu cerinţa ca Banca Naţională să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară. De altfel, aceste cerinţe sunt prezente în mai toate dezbaterile pe teme economice din spaţiul nostru public. Şi în comentariile criticilor BNR.
Rata dobânzii de politică monetară a făcut subiectul comentariului meu de săptămâna trecută. Am subliniat atunci că deciziile adoptate de BNR în amonte, în speţă reducerea de la 2,50 la sută în două etape, întâi la 2 la sută si apoi la 1,75, au contribuit la reducerea dobânzilor active, cele percepute la creditele date de bănci. Atât la creditele către populaţie, cât si la cele pentru companii.
E adevărat, dobânzile la credite se reduc...dar se reduc încet. Motivul însă nu trebuie căutat doar în bănci, unde sunt preocupări pentru ieftinirea creditării, ci şi - aş spune mai cu seamă - în economia reală. Pentru că aici, în economia reală, este principala cauză a factorului prim care determină scăderea lentă a costului creditării. Şi anume: România are cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că volumul creditelor private, către populaţiei şi companii, raportate la PIB, în ţara cu a şasea populaţie din Uniunea Europeană ca număr de locuitori, şi cu 700.000 de firme, este la nivelul cel mai de jos. Cum să scadă mai mult şi mai repede costul creditării?...
Adevărul este că nu doar populaţia si companiile din economie, ci si băncile îsi doresc ca, în România, creditele să fie mai multe şi mai ieftine. Înaintea tuturor, îşi doresc asta băncile, care ştiu că NU există o cale mai bună către profit decât dobânzile accesibile pentru un număr cât mai mare de consumatori de servicii financiare. Cu condiţia să ai acces la această cale.
Numai că aici intervine un paradox! O realitate doar în aparenţă contradictorie, ce îndreaptă o lumină nemiloasă spre profunzimile legităţii cererii şi ofertei. De fapt, spre profunzimea modului simplist în care, în societatea noastră, este deseori interpretată această legitate.
Ce vedem? Că, aplicând simplist raţionamentul raportului dintre cerere si ofertă, se ajunge inevitabil la o interpretare greşită şi periculoasă. De fapt, se ajunge la o interpretare lineară, cu sens unic, si anume că dacă scade cererea pentru o marfă scade automat si preţul. Or, de foarte multe ori, lucrurile se petrec şi invers: în cazul în care cererea nu ajunge la un nivel care să asigure profit... preţurile rămân sus. Sau urcă.
Un exemplu edificator îl întâlnim în magazinele care vând telefoane mobile sau calculatoare. Când apare o serie nouă, fiind puţini cei ce se reped să-şi înnoiască telefonul sau calculatorul, preţurile frig. Şi nu se vor răci decât pe măsură ce se vor înmulţi cumpărătorii.
Acest fenomen economic merită să fie analizat. Plecând de la adevărul că orice tip de magazin este preocupat să câştige din dever. Nu din preţuri mari, deci, care descurajează consumatorii, ci din mulţimi de cumpărători.
Acest tip de câştig este de regulă mai mare, mai sigur şi mai sănătos. Profitul apare când se adună o masă critică de cumpărători. În caz contrar, orice magazin se vede obligat să câştige din marjă. Alternativa fiind dramatică: să fie trase obloanele...
Cu alte cuvinte, dacă nu le este la îndemână calea cea mai simplă şi mai sănătoasă - deverul, adică mulţime de cumpărători şi mulţime de încasări provenite de la un volum mare de vânzări - viaţa îi obligă pe comercianţi să recurgă la ce este mai complicat: câştigul din marjă. Adică obţinerea unui venit dătător de profit din încasările provenite din vânzări către mai puţini cumpărători.
Profitul din marjă i se potriveşte mănuşă tabloului sistemului bancar românesc de astăzi. Spre acest tip de profit, cert nesănătos, îl împing însă nu poftele sale, ci realitatea societăţii noastre, în care veniturile si cheltuielile medii din gospodăriile populaţiei sunt atât de restrănse încât de prea mulţi ani intermedierea financiară nu reuşeşte să se mişte din coada Uniunii Europene.
Asta nu înseamnă că băncile nu sunt lacome. Este cert că sunt! Dar acestei certitudini i se alătură alta: aceea că orice firmă din economie, că e bancă, magazin care vinde electronice sau băcănie, va avea profit mare si sănătos numai dacă produsele sale sunt cerute de mulţi consumatori.
În condiţiile în care, în România, cererea de credite se menţine joasă - repet, ca să se înţeleagă bine: fenomen cauzat de cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană, vina fiind a întregii noastre societăţi - nu vom vedea dobânzi ca în ţările cu intermedieri financiare între 60 sau 100 la sută din PIB. Sau de 300 la sută, ca în Elveţia.
Sursa: Zf.ro
15. ZF 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR. ALEXANDRU LUCA, MOBILE ADVISOR MANAGER CYBERSECURITY CERTSIGN: LUCRUL DE ACASA ESTE MAI PRODUCTIV SI ADUCE UN PLUS COMPANIILOR
♦ Conceptul de „go mobile“ este gândit cu scopul de a oferi soluţii pentru a putea lucra indiferent de dispozitivul folosit de utilizator ♦ certSIGN este producător şi dezvoltator de soluţii criptografice şi este parte a grupului UTI.
Alexandru Luca, mobile advisor manager cybersecurity la certSIGN, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii software pentru securitatea informaţiilor, este de părere că lucratul de acasă reprezintă un avantaj pentru multe companii, mai ales prin faptul că acest mod de lucru poate fi chiar mai productiv decât cel de la birou. Odată cu măsurile impuse de către autorităţi în contextul pandemiei de Covid-19, multe companii şi-au trimis angajaţii pentru a lucra de acasă, născându-se întrebarea dacă sunt mai puţin productivi salariaţii.
„Eu consider că lucrul de acasă este chiar mai productiv, în momentul în care oamenii sunt acasă se elimină timpii morţi. Pe de altă parte, conceptul de a lucra de la distanţă dă naştere unui fenomen care nu este plăcut pentru angajaţi în sensul disponibilităţii, dacă eşti acasă înseamnă că eşti disponibil pentru a lucra. În principiu, lucrul de acasă, prin eliminarea acestor timpi morţi, cu siguranţă aduce un plus tuturor companiilor“, spune Alexandru Luca, mobile advisor manager cybersecurity la certSIGN, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.
Go Mobile, un nou concept al certSIGN, este o soluţie pentru nevoile clienţilor de business de a obţine soluţii personalizate, preinstalate pe terminalele mobile, configurate de elementele specifice fiecărui domeniu de activitate, astfel încât companiile să devină digitale, se arată pe site-ul companiei. Go Mobile poate fi folosit atât pentru businessuri, cât şi pentru domeniul educaţional.
„Noi am conturat conceptul de Go Mobile dat fiind că un procent foarte mare din accesările de pe internet este realizat de pe dispozitivele mobile. Vedem deja că numărul de mobile vân-dute este mai mare comparativ cu cel al laptopurilor. Practic, conceptul de Go Mobile este gândit pentru a oferi soluţii concrete de lucru indiferent de dispozitivul pe care utilizatorul îl are la dispoziţie, fără a face compromisuri la nivel de securitate“, afirmă Alexandru Luca.
certSIGN este producător şi dezvoltator de soluţii criptografice. Soluţiile sale sunt dezvoltate integral în România şi sunt proiectate special pentru necesităţile specifice mediului de business şi pentru facilitarea relaţiilor cu instituţiile publice. certSIGN are proiecte în domeniul identităţii digitale, a semnăturilor electronice şi securităţii cibernetice în peste 20 de ţări.
„O parte bună a acestei perioade este că sfera de digitalizare a proceselor de business nu numai că a fost conştientizată, dar oamenii îşi dau seama de impactul pe care îl are digitalizarea în creşterea productivităţii şi de dezvoltarea unor zone pe care nu le-au luat în calcul“, spune Alexandru Luca.
Alexandru Luca este de părere că pandemia a însemnat pentru majoritatea companiilor o accelerare sau o reorientare către digitalizare, astfel că multe firme au fost nevoite să apeleze la servicii ce au ţinut de digitalizare în această perioadă. Dacă înainte securitatea cibernetică nu reprezenta o problemă pentru multe companii, odată cu schimbarea modului de lucru, a devenit o prioritate.
„Dacă până acum se punea întrebarea este util să utilizăm aceste tehnologii, ne oferă vreun avantaj? Acum există certitudinea. Nu avem încotro, pandemia ne obligă la distanţă socială, dar să fim prezenţi în activitate şi să fim productivi“, precizează Alexandru Luca.
Sursa: Zf.ro
16. OTP LEASING INTRODUCE CHATBOŢI DRUID ÎN AUTOMATIZAREA SIMULĂRILOR DE RATE ŞI A SUPORTULUI TEHNIC PENTRU CLIENŢI
Druid, singura companie din România specializată în proiectarea şi dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, anunţă lansarea chatbot-ului Eliza în cadrul OTP Leasing, divizia de leasing financiar a grupului maghiar cu acelaşi nume, care automatizează procesul de ofertare pentru persoane juridice şi oferă suport tehnic pentru clienţi.
„Mă bucură adopţia tehnologiei Druid atât la nivelul OTP Bank, cât şi OTP Leasing, organizaţii cu portofolii sofisticate de soluţii şi tradiţie de peste zece ani în România. (…) Este o iniţiativă lăudabilă de agilitate într-un context în care canalele digitale devin normalitate”, transmite Liviu Drăgan, CEO Druid.
Concret, clienţii potenţiali au la dispoziţie diverse simulări de rate prin intermediul Elizei. În situaţia în care un potenţial client este de acord cu o simulare, Eliza captează informaţii pe baza codului unic de înregistrare fiscală, realizează automat verificarea companiei prin integrarea de microservicii cu KeysFin, apoi salvează informaţiile colectate în soluţia CRM a companiei.
Astfel, consultanţii de vânzări ai OTP Leasing primesc toate informaţiile necesare despre oportunităţile colectate prin intermediul Elizei, îmbunătăţind timpul de răspuns pentru clienţi.
Găzduit direct în site-ul OTP Leasing, Eliza poate fi accesată atât de către clienţii actuali, prin platforma securizată My Leasing, cât şi de către clienţii potenţiali..
“Ne concentrăm pe dezvoltarea soluţiilor de tip self-service, disponibile 24/7 la un click distanţă pentru utilizatori. Lansarea chatbotului Eliza este cea mai recentă initiţivă în această direcţie. Eliza este gândită pornind de la nevoile recurente ale clienţilor noştri şi ale celor care doresc să obţină finanţare. Este o continuare firească a efortului nostru de a oferi soluţii prietenoase pentru afacerile locale, care sprijnă debirocratizarea şi eliminarea timpului de aşteptare şi le permite companiilor să se concentreze pe business şi dezvoltarea acestuia”, adaugă Steliana Moraru, Head of Marketing and Digital Transformation, OTP Leasing.
Sursa: Zf.ro
17. CONCURENȚA POST-LIBERALIZARE: AU APARUT OFERTE LA GAZE CU PREȚ FIX DE 50 LEI/MWH PENTRU PERIOADE DE PANA LA 6 LUNI
În urma liberalizării pieței de gaze de la 1 iulie, care a debutat oarecum timid, au apărut oferte cu aproximativ 50% sub cele ale a doupolului Engie-E.On. Cea mai atractivă pare cea a Nova Power&Gas, cu preț fix de 55 lei/MWh pe durata a jumătate de an, care include însă majoritatea lunilor de iarnă, cu excepția lunii martie.
Comparativ, oferta cea mai avantajoasă a Engie este de 76,21 lei/MWh (preț cu discount de 10% pe 6 luni față de prețul standard de 84,68 pe restul anului), iar cea a E.On de 79 lei/MWh.
Oferte cu preț mai mic decât al celor doi mari jucători mai au și Restart Energy One, AIK Energy Romania (ambele 65 lei/MWh), Energy Gas Provider (66 lei/MWh), Electrica Furnizare (68,8 lei/MWh).
Citește mai mult pe: Profit.ro
18. ULTIMA ORĂ DECIZIE REVINE VECHIUL SISTEM PRIVIND ÎNCADRAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN MUNCĂ. FIRMELE POT ALEGE
Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuie să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Acum, Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care se revine la vechile prevederi, în baza cărora firmele pot opta și pentru plata a doar 50% din salariu și cumpărarea, în compensație, a produselor sau serviciilor realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.
Pentru a intra în vigoare, proiectul, pentru au fost doar 1 vot împotrivă și 2 abțineri, mai trebuie promulgat de șeful statului.
Citește mai mult pe: Profit.ro
19. PROFIT LIVE TV - SĂ AJUTĂM BUSINESS-UL. MANAGERUL LAPTARIA CU CAIMAC: VENIM PE BURSA IN SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE, NE LANSAM IN ITALIA ȘI LUXEMBURG. STICLA IN ROMANIA - MISIUNE IMPOSIBILA. ROMANIA SA COPIEZE ITALIA
Emisiunea de obligațiuni în euro va fi lansată la bursă de producătorul local de lactate Lăptăria cu Caimac la finele lunii septembrie - începutul lunii octombrie, cu o maturitate pe 4 ani, a anunțat la Profit TV managerul Adrian Cocan. Până atunci, brandul românesc va fi lansat pe noi piețe străine, precum Italia și Luxemburg.
Anterior a fost anunțat că brandul Lăptăria cu Caimac, lansat în iunie 2018, se pregătește să vină la bursă în toamna acestui an, cu o emisiune de obligațiuni în cuantum de circa 3 milioane euro, iar anul viitor să listeze și acțiuni, respectiv 30-40% din companie.
"Sperăm ca emisiunea să fie lansată în ultima săptămână din septembrie sau prima săptămână din octombrie, depinzând foarte mult de piață. În privința dobânzii, acum media pieței este undeva la 4,3 la euro și probabil că vom fi și noi în media pieței. Nu aș știi să spun cât va fi deviația, dacă vom fi un pic peste sau un pic sub.
Citește mai departe pe: Profit.ro
20. CEL MAI BOGAT OM INCEPE LUPTA CU MARILE RETELE DE SUPERMARKETURI SI VINE CU O OFERTA CARE POATE LUA O PARTE IMPORTANTA DIN CLIENTII ACESTORA
Vânzările online de alimente s-au dublat pe fondul pandemiei, iar companiile din retailul alimentar au întâmpinat probleme în încercarea de a ţine pasul cu cererea.
Profitând de acest lucru, gigantul Amazon a decis să îşi îmbunătăţească serviciul Amazon Fresh, lansat în 2016, pentru a-şi ţine clienţii aproape şi pentru a atrage noi cumpărători, în ciuda competiţiei acerbe venite din partea unor retaileri puternici precum Tesco sau Aldi.
Potrivit BBC, Amazon Fresh oferă livrarea alimentelor în aceeaşi zi sau a doua zi pentru clienţii din Londra şi împrejurimi, care trebuie să se aboneze la Amazon Prime pentru a beneficia de acest serviciu. Portofoliul Amazon Fresh include aproximativ 10.000 de produse proaspete, refrigerate sau congelate.
Dacă până acum clienţii erau nevoiţi să plătească o taxă adiţională de livrare sau un abonament lunar pentru a beneficia de Amazon Fresh, compania va oferi de acum livrare gratuită pentru comenzile de peste 40 de lire, pentru a câştiga cât mai mulţi clienţi.
Potrivit firmei de analiză de piaţă Mintel, compania are 15 milioane de abonaţi care ar putea apela pe viitor la acest serviciu. Thomas Brereton, retail analyst la GlobalData, avertizează însă că nu va fi uşor pentru Amazon să îşi întărească poziţia pe o piaţă dominată de competitori puternici.
„În prezent, oamenii nu caută Amazon pentru a-şi cumpăra mâncare. Retailul alimentar şi non-alimentar sunt două concepte foarte diferite, iar Amazon trebuie să fie atentă să nu îşi subestimeze competitorii din piaţa britanică de alimente. Ei trebuie să îşi crească popularitatea brandului pe acest segment, lucru care presupune investiţii importante."
Sursa: Mediafax.ro
21. COMISIA EUROPEAZA A PRELUNGIT PERIOADA DE SCUTIRE DE TAXE VAMALE SI DE TVA PENTRU IMPORTURILE DE ECHIPAMENTE MEDICALE DIN TARI DIN AFARA UE
Comisia Europeană a prelungit, recent, perioada de scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenţii medicali şi pacienţii au atât de multă nevoie, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.
Această măsură include măştile şi echipamentele de protecţie, precum şi kiturile de testare, ventilatoarele şi alte echipamente medicale.
Astfel, în data de 23 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească scutirea temporară de taxe vamale şi TVA la importul de dispozitive medicale şi echipamente de protecţie din ţări terţe pentru a ajuta la lupta împotriva coronavirusului.
Sursa: Zf.ro
22. PRODUCATORII INTERNATIONALI ISI MUTA PRODUCTIA DIN ASIA IN EUROPA DIN CAUZA PANDEMIEI. ŢARILE EUROPEI CENTRALE SI DE EST SUNT BINE POZITIONATE PENTRU A DEVENI O ALTERNATIVA LA CHINA IN CONTEXTUL PANDEMIEI
Producătorii internaţional încep să-şi relocheze producţia din Asia în Europa în contextul pandemiei, fapt relevat de ultimele tendinţe de pe piaţa spaţiilor industriale, scrie Polskie Radio.
Dezvoltatorii din Polonia văd semne de creştere a cererii pentru spaţiu de depozitare din partea companiilor din sectorul manufacturier.
Un număr în creştere de producători par să decidă relocarea producţiei din Asia în Europa, o proporţie din ce în ce mai mare de companii din sector numărându-se printre noii chiriaşi din sectorul depozitelor din Polonia.
Robert Dobrzycki, CEO al dezvoltatorului de spaţii industriale Panattoni Europe, arată că „acestea sunt primele simptome ale unei tendinţe în care companiile din sectorul producţiei încearcă să treacă dincolo de dependenţa de Asia şi să aducă producţia mai aproape de consumator“.
În pofida crizei coronavirusului, cererea de spaţiu de depozitare oferit de Panatttoni Europe în Polonia a crescut în primul trimestru al acestui an şi s-a menţinut solidă în următoarele trei luni.
La începutul anului, preşedintele şi premierul Poloniei au îndemnat la accelerarea investiţiilor din Europa pentru stimularea economiilor şi recuperarea acestora de pe urma pandemiei.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a argumentat că Europa ar trebui să devină din nou un mare „aterlier de producţie“ şi să renunţe la politica de mutare a producţiei în Asia şi alte părţi ale lumii cu costuri mai reduse pentru că acest lucru duce la deficite de produse în vremuri critice.
Între timp, premierul polonez Mateusz Morawiecki a arătat că Europa trebuie să se „reinventeze“ după criza coronavirusului şi să-şi „aducă înapoi toate industriile, toate sectoarele de business, care au fost externalizate din diverse motive“.
Un studiu recent al Institutului Economic Polonez (PIE) indica faptul că Polonia ar putea profita de pe urma unei modificări a rutelor comerciale în urma pandemiei, experţii institutului estimând că ţara ar putea câştiga peste 8 miliarde de dolari anual în urma relocării producţiei din China.
Un alt studiu, realizat de Coface, arată că ţările Europei centrale şi de est sunt bine poziţionate pentru a deveni o alternativă la China pentru companiile care încearcă să-şi diversifice furnizorii de la criza sanitară.
În loc de a-şi reloca în întregime producţia, o ipoteză „puţin probabilă“ potrivit Coface, companiile vor încerca o diversificare. În această perspectivă, „estimăm că Europa centrală are o mulţime de atuuri pentru a beneficia de aceste noi strategii de diversificare“, potrivit lui Julien Marcilly, economist-şef Coface.
Julien Marcilly, economist-şef Coface:
„Estimăm că Europa centrală are o mulţime de atuuri pentru a beneficia de aceste noi strategii de diversificare.“
Sursa: Zf.ro
23. PROFITURILE DIN CADRUL BARCLAYS S-AU PRĂBUŞIT CU 66% ÎN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI: A DOUA CEA MAI MARE BANCĂ DIN MAREA BRITANIE A PUS DEOPARTE 4 MILIARDE DE EURO PENTRU A ACOPERI CREDITELE NEPERFORMANTE DIN PERIOADA CRIZEI
Barclays, a doua cea mai mare bancă din Marea Britanie după HSBC, a raportat o pierdere a profiturilor de 66% în prima jumătate a anului ca urmare a efectelor economice generate de pandemia de coronavirus, conform Business Insider.
Profiturile atribuite acţionarilor au scăzut la 695 milioane de lire (767 mil. euro) în primele şase luni ale anului de la 2 miliarde de lire (2,2 mld. euro) în 2019.
Banca britanică a pus deoparte 4 miliarde de euro pentru a acoperi creditele neperformante din perioada crizei. Totodată, acţiunile au scăzut cu 3,5% la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 29 iulie.
Cu toate acestea, divizia de trading a performat relativ bine în condiţiile în care a raportat o creştere de 60% a veniturilor obţinute din valută, rate şi credite.
Ieri, ING Group a anunţat că se aşteaptă la deprecieri de 300 mil. euro (352 mil. dolari) din valoarea achiziţiilor anterioare în al doilea trimestru din 2020.
Multinaţionala olandeză a anunţat că provizioanele pentru acoperirea potenţialelor pierderi ajung până la 661 milioane de euro, comparativ cu 207 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar în primele trei luni ale anului, profitul net al băncii a scăzut cu 40%, ajungând astfel la 670 milioane de euro.
Sursa: Zf.ro
24. VANZARI IN SCADERE PENTRU MCDONALD’S LA NIVEL GLOBAL. 96% DIN RESTAURANTE FUNCȚIONEAZA CU DRIVE-THRU, COMENZI SAU CU O CAPACITATE REDUSA
McDonald’s a raportat o scădere pe scară largă a vânzărilor globale în termeni comparabili și ratarea așteptărilor referitoare la profit în trimestrul al doilea, în urma închiderii restaurantelor din cauza pandemiei de Covid-19, care i-a limitat activitățile la drive-thru și comenzi, transmite Reuters.
Acțiunile companiei cu sediul în Chicago au scăzut cu peste 2,5% în urma raportării rezultatelor trimestriale, scrie News.ro.
Vânzările globale în termeni comparabili au scăzut cu 23,9% în trimestrul al doilea, trase în jos de piețe mari, precum cele din Marea Britanie, Franța și America Latină.
Citește mai mult pe: Profit.ro
Noutăți
