Buletin informativ 28 05 2020

28 mai 2020

DIN SUMAR:

ÎNTREBARILE DIN SPATELE IMM INVEST: ANTREPRENORII NU STIU DE CE SUNT REFUZATI LA CREDITARE
PROGRAMUL IMM INVEST SE SCHIMBA DIN NOU. CE TREBUIE SA FACA ACUM ANTREPRENORII?
DOCUMENT MĂSURILE PREGĂTITE DE GUVERN - ACOPERIREA PARȚIALĂ A SALARIILOR, SUBVENȚIE DE 500 EURO PENTRU ANUMITE ANGAJĂRI, INDEMNIZAȚIE DE ȘOMAJ TEHNIC MENȚINUTĂ PENTRU DOMENII CU RESTRICȚII
PREMIERUL ANUNTA CAND VA FI ADOPTATA OUG PENTRU INSTITUIREA UNOR NOI MASURI ACTIVE DUPA 1 IUNIE. PROIECTUL, DISCUTAT IN SEDINTA DE GUVERN
ULTIMA ORĂ: SENATUL REIMPUNE INTERDICȚIA EXPORTULUI DE PRODUSE AGRICOLE. ESTE EXTINSA ȘI INTERZICEREA EXPORTULUI DE LEMNE
DELOITTE: APAR NOI SOLUTII TEHNOLOGICE ANTIFRAUDA, INSA COMPANIILE TREBUIE SA ASIGURE COOPERAREA INTRE DEPARTAMENTELE ANTIFRAUDA SI DE CONFORMITATE
EMISIUNEA DE EUROOBLIGATIUNI LANSATA DE MINISTERUL DE FINANTE PE 19 MAI A FOST SUBSCRISA DE PESTE 585 INVESTITORI, MAI ALES FONDURI DE ACTIVE ADMINISTRATE PRIVAT SI BANCI COMERCIALE
PWC: 2 DIN 3 COMPANII NU AU APLICAT MĂSURI DE REDUCERE A COSTURILOR CU ANGAJAŢII ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ. IONUŢ SIMION, COUNTRY MANAGING PARTNER: DACĂ RELANSAREA ECONOMICĂ VA FI RAPIDĂ, EFECTUL NEGATIV VA FI MULT ATENUAT, IMPLICIT ASUPRA ANGAJAŢILOR
#TREBUIESAREPORNIMBUSINESSUL
PWC: 2 DIN 3 COMPANII NU AU APLICAT MĂSURI DE REDUCERE A COSTURILOR CU ANGAJAŢII ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ. IONUŢ SIMION, COUNTRY MANAGING PARTNER: DACĂ RELANSAREA ECONOMICĂ VA FI RAPIDĂ, EFECTUL NEGATIV VA FI MULT ATENUAT, IMPLICIT ASUPRA ANGAJAŢILOR
CRIZA AMENINŢĂ COMPANII MARI ŞI ÎNTREGI INDUSTRII STRATEGICE, IAR GUVERNELE SUNT NEVOITE SĂ LE SALVEZE, SCHIMBÂND ÎNSĂ PEISAJUL DE BUSINESS POSTPANDEMIE
CCR A DECIS CĂ LEGEA CARE REGLEMENTEAZĂ DESFĂȘURAREA CURSURILOR ONLINE ESTE NECONSTITUȚIONALĂ
FARA PRECEDENT: COMISIA EUROPEANA PROPUNE UN FOND DE RELANSARE ECONOMICA DE 750 DE MILIARDE DE EURO
ÎSI REVINE SECTORUL DE TURISM? SECTORUL CREŞTE ACCELERAT PE BURSELE EUROPENE. GIGANTUL TUI CRESTE CU 19% LA FRAKFURT, DUPA UN AVANS DE PESTE 50% IN SEDINTA DE MARTI
ÎNCEP SA APARA FISURI IN PROGRAMELE DE SOMAJ TEHNIC DIN MAI MULTE TARI EUROPENE
MACRON PUNE LA BATAIE 8 MILIARDE DE EURO PENTRU A SALVA INDUSTRIA AUTO. RENAULT SI PSA PROMIT LA SCHIMB CA VOR PRODUCE MAI MULT IN FRANTA
GUVERNUL FRANCEZ A ANUNTAT UN PLAN DE SALVARE DE 8 MILIARDE DE EURO PENTRU INDUSTRIA AUTO, PUTERNIC AFECTATA DE PANDEMIE, ANUNTA BBC.
WIZZ AIR EXTINDE PERIOADA DE SUSPENDARE A ZBORURILOR CĂTRE AUSTRIA, BELGIA, ELVEŢIA, FRANŢA, GERMANIA, ITALIA, SPANIA, OLANDA ŞI MAREA BRITANIE PÂNĂ PE 16 IUNIE
DECIZII DE CRIZA: SPANIA INTRODUCE VENITUL UNIVERSAL DE BAZA PRINTR-UN PROGRAM DE 3 MILIARDE EURO PE AN, CARE AR TREBUI SA AJUTE 850.000 DE GOSPODARII SI 2,5 MILIOANE DE CETATENI
VALUL DE SUBVENTII ARUNCATE IN LUPTA CU CORONAVIRUSUL AR PUTEA STARNI NOI RAZBOAIE COMERCIALE
INFOGRAFIC LAGARDE, BCE: ECONOMIA ZONEI EURO VA AVEA UN DECLIN DE PANA LA 12% IN ACEST AN, APROPIAT DE SCENARIUL NOSTRU PESIMIST. SCENARIILE "BLANDE" SUNT DEPAȘITE
ECONOMIA ȘI ADMINISTRAȚIA – PROBLEMA COMUNA: LIPSA COMPETENȚELOR DIGITALE ALE PERSONALULUI, PRODUSA DE LIPSA EDUCAȚIEI CONTINUE
INFOGRAFIC LAGARDE, BCE: ECONOMIA ZONEI EURO VA AVEA UN DECLIN DE PANA LA 12% IN ACEST AN, APROPIAT DE SCENARIUL NOSTRU PESIMIST. SCENARIILE "BLANDE" SUNT DEPAȘITE
ECONOMIA ȘI ADMINISTRAȚIA – PROBLEMA COMUNA: LIPSA COMPETENȚELOR DIGITALE ALE PERSONALULUI, PRODUSA DE LIPSA EDUCAȚIEI CONTINUE
INFOGRAFIC LAGARDE, BCE: ECONOMIA ZONEI EURO VA AVEA UN DECLIN DE PANA LA 12% IN ACEST AN, APROPIAT DE SCENARIUL NOSTRU PESIMIST. SCENARIILE "BLANDE" SUNT DEPAȘITE
ECONOMIA ȘI ADMINISTRAȚIA – PROBLEMA COMUNA: LIPSA COMPETENȚELOR DIGITALE ALE PERSONALULUI, PRODUSA DE LIPSA EDUCAȚIEI CONTINUE
INFOGRAFIC LAGARDE, BCE: ECONOMIA ZONEI EURO VA AVEA UN DECLIN DE PANA LA 12% IN ACEST AN, APROPIAT DE SCENARIUL NOSTRU PESIMIST. SCENARIILE "BLANDE" SUNT DEPAȘITE
ECONOMIA ȘI ADMINISTRAȚIA – PROBLEMA COMUNA: LIPSA COMPETENȚELOR DIGITALE ALE PERSONALULUI, PRODUSA DE LIPSA EDUCAȚIEI CONTINUE

1. BANCILE AU APROBAT 1.441 DE CREDITE CU O VALOARE TOTALA DE PESTE 1 MLD. LEI PRIN IMM INVEST, DAR REGULILE PROGRAMULUI SE SCHIMBA DIN NOU. RADU GEORGESCU, CFO NETWORK: DACA NU INTELEGI CUM FUNCTIONEAZA ACEST PROGRAM SI CARE SUNT RISCURILE LUI, EL POATE SA FACA MAI MULT RAU DECAT BINE

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că se vor aduce două modificări programului IMM Invest - se vor elimina garanţiile asupra bunurilor firmei, iar IMM-urile nu va mai trebui să dovedească că au fost afectate de pandemia de COVID-19.

Băncile înscrise în programul IMM Invest au aprobat 1.441 de cereri de creditare ale companiilor înscrise în programul IMM Invest, cu o valoare totală ce depăşeşte 1 mld. lei, după cum a spus, ieri, ministrul finanţelor, Florin Cîţu. Aceste cereri au primit deja ultima aprobare de garantare de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţia care gestionează programul.

„Astăzi, la ora 9.00, se depăşise plafonul de 1 miliard de lei şi erau deja aprobate 1.441 de credite. În sistemul financiar bancar sunt mult mai multe aprobate, dar după ce documentaţia a fost văzută şi de FNGCIMM au fost 1.441 aprobate. După ce va fi aprobată ordonanţa de astăzi, sunt sigur că viteza de aprobare va creşte, iar dacă va fi nevoie, plafonul va fi modificat“, a spus Florin Cîţu.

Guvernul a dezbătut, ieri, două modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest. Astfel, se va elimina cerinţa de instituire a ipotecii legale asupra universalităţii de bunuri mobile şi imobile ce aparţin debitorului, iar companiile nu vor mai trebui să dovedească dacă au fost afectate de pandemia de COVID-19.

„Sunt două bariere pe care le eliminăm astăzi, în urma discuţiilor de vineri cu sistemul financiar-bancar. Se propune renunţarea la cerinţa de instituire a ipotecii legale asupra universalităţii de bunuri mobile şi imobile ce aparţin debitorului. A doua barieră este legată de un element de ambiguitate în ceea ce priveşte modul de a proba dacă ai fost afectat sau nu, acel certificat COVID-19. Am eliminat această cerinţă de a fi probat de la caz la caz“, a explicat ministrul finanţelor.

Sursa: Zf.ro

^Sus

2. EVOLUTIA INCASARILOR BUGETARE IN APRILIE ESTE SURPRINZATOARE: PLUS DE APROAPE 5%. POATE NU VA FI, TOTUSI, ATAT DE RAU

Bugetul general consolidat a încasat în aprilie 26 de miliarde de lei, faţă de 24,8 miliarde de lei în aprilie 2019.

Această creştere de 4,8% a încasărilor bugetare, într-o lună despre care şi economiştii şi oamenii de afaceri credeau că va fi un Iad şi pentru firme şi pentru buget, oferă o speranţă în plus că prăpastia economică nu va fi atât de adâncă precum ne temeam.

La patru luni din an, încasările sunt în scădere, an/an, cu 1,3%. Dar, la 3 luni (ianuarie-martie) erau de 3,3%. Inflaţia este sub control, sub 3% (şi ca urmare a scăderii vânzărilor – avem un minus de 19% a încasărilor din TVA, la 4 luni, an/an).

Deficitul creşte puternic, până la 26,8 miliarde de lei (11,4 mld. lei în primele 4 luni din 2019), dar este explicabil, pentru că economia a fost închisă 2 luni, cheltuielile medicale sunt imense, şomajul tehnic a fost plătit de guvern.

Dacă aprilie are încasări pe plus, sunt şanse ca luna mai, când economia a fost parţial redeschisă, să arate o înviorare. Lunile de concedii pot aduce o revenire a încasărilor din TVA (pierdere la patru luni din an de 1,5 mld. lei, an/an).

Sursa: Zf.ro

^Sus

3. BRANDURI ROMANESTI PENTRU REVENIREA ECONOMIEI. CUM S-AU REINVENTAT COMPANIILE PENTRU A MERGE MAI DEPARTE

Sursa: Zf.ro

^Sus

4. OUG – MĂSURI ACTIVE PENTRU RELUAREA ACTIVITĂȚII COMPANIILOR: PLATA A 45% DIN SALARIILE CELOR TRIMIȘI ÎN ȘOMAJ TEHNIC / SUBVENȚII PENTRU ANGAJAREA DE ȘOMERI TINERI SAU DE PESTE 50 DE ANI

O serie de măsuri de sprijinire a angajaților și a angajatorilor afectați de pandemia Covid-19 se află pe agenda ședinței de guvern de joi.
Acestea prevăd decontarea a 45% din salariile angajaților întorși din șomaj tehnic, pentru o perioadă de trei luni.

De măsură ar putea beneficia și angajații companiilor care întâmpină dificultăți, dar care au apelat la șomajul tehnic. Proiectul de OUG mai prevede și acordarea de subvenții în valoare de 2.500 de lei per angajat / lună companiilor care angajează șomeri tineri sau de peste 50 de ani.

Astfel, începând cu data de 1 iunie 2020, angajații care au beneficiat de șomaj tehnic și cărora le sunt menținute raporturile de muncă ulterior reluării activității de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata unei părți din salariu, reprezentând 45% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 45% din câştigul salarial mediu brut.

Angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de șase luni după cele trei în care statul decontează o parte din salariu. Companiile trebuie să depună o cerere, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, care să fie însoțită de lista angajaților care ar urma să beneficieze de acest sprijin.

Documentele se depun în luna curentă pentru plata sumei din luna anterioară. Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumelor de mai sus se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale.

De măsura beneficiază și angajații care nu au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 (șomajul tehnic, n.r.) ai căror angajatori au cifra de afaceri redusă cu cel puțin 30% comparativ cu luna similară a anului anterior, pentru cel mult 50% din numărul de angajați.

(Consultați proiectul Ordonanței de Urgență AICI)

Subvenții pentru angajarea șomerilor

Începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, prin concediere, în perioada stării de urgenţă decretată sau a stării de alertă instituite, înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă de 2.500 lei, se arată în proiect.

De asemenea, angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsa intre 16 și 29 de ani înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă de 2.500 lei.

Angajatorii care optează pentru acest ajutor au obligația menţinerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea termenului de 12 luni.

Cheltuielile publice rezultate din aceste măsuri ar urma să fie acoperite din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus

5. PRESEDINTELE IOHANNIS: DE LA 1 IUNIE SE REDESCHID TERASELE SI PLAJELE, SE POT ORGANIZA SPECTACOLE IN AER LIBER CU NUMAR LIMITAT DE PARTICIPANTI, VOR FI PERMISE DEPLASARILE IN AFARA LOCALITATII SI SE REIAU COMPETITIILE SPORTIVE IN AER LIBER

Preşedintele Iohannis a anunţat, joi, că se vor redeschide terasele începând cu data de 1 iunie, odată cu plajele, în cadrul unei noi serii de măsuri de relaxare a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea virusului.

„Începând din 1 iunie, câteva activităţi care până acum au fost interzise vor redeveni posibile. De la 1 iunie se redeschid terasele. Este clar că e nevoie de unele măsuri foarte speciale şi acestea vor fi comunicate. Mesele vor fi la cel puţin 2 metri, vor putea sta maxim 4 persoane la o masă şi în acest fel lucrurile vor fi sub control”, a spus preşedintele Iohannis.

În ceea ce priveşte plajele, acestea vor fi deschise de la data de 1 iunie, dar cu păstrarea măsurilor de distanţare socială.

Ce a mai spus Iohannis:

De la 1 iunie se va putea merge la plajă dar e nevoie de păstrarea distanţei. Tot de la 1 iunie va fi reluat transportul internaţional rutier şi feroviar în condiţii de siguranţă

Vor deveni posibile spectacolele în aer liber cu maxim 500 de spectatori însă vor fi aşezaţi pe scaune la distanţa impusă de regulile de distanţar ecu un control strict la intrae şi respectare tuturor normelor de igienă.

Vor fi permise deplasările în afara localităţii.

Se vor putea relua competiţiile sportive de la 1 iunie, dar atenţie eptnru sporturile care se practică în aer liber şi mai puţin sporturi de contact.

Sursa: Zf.ro

^Sus

6. CUM ARATA NOILE MASURI DE RELAXARE CE VOR INTRA IN VIGOARE DE LA 1 IUNIE. KLAUS IOHANNIS: ÎN CE PRIVESTE DEPLASARILE IN AFARA LOCALITATII, ACESTEA VOR FI LIBERE, DECI NU VA MAI FI NEVOIE DE DECLARATIE CAND IESIM DIN LOCALITATE

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, măsurile de relaxare care vor intra în vigoare de la 1 iunie. Printre acestea se numără deschiderea teraselor, a plajelor, dar şi deplasările în afara localităţilor fără declaraţie pe proprie răspundere.

”Nu putem să vorbim de o reducere semnificativă a epidemiei. În ce priveşte măsurile de relaxare, avem şi cteva veşti pozitive. Începând din 1 iunie vor redenevi posibile. Astfel, se redeschid terasele. E clar că e nevoie de unele măsuri foarte specoiale şi ele vor fi comunicate – mesele vor fi la 2 metri, vor putea să stea maxim patru persoane la o masă şi lucrurile vor fi sub control. De la 1 iunie se va putea merge la plajă, dar şi aici e nevoie de păstraea distanţei de cel puţin doi metri între scaunele de plajă”, a declarat Klaus Iohannis.

El a mai spus că tot de la 1 iunie vor deveni posibile spectacolele în aer liber cu maximul 500 de spectatori, cu distanţare, cu control foarte strict la intrare şi respectarea tuturor normelor de igienă.

”În ce priveşte deplasările în afara localităţii, acestea vor fi libere, deci nu va mai fi nevoie de declaraţie când ieşim din localitate”, a adăugat şeful statului.

El le-a dat o veste bună şi iubitorilor de competiţii sportive.

”Se vor putea relua competiţiile sportive, doar pentru sporturile care se practică afară, mai puţin sporturile de contact. Competiţiile se vor desfăşura fără spectatori”, a mai spus Iohannis.

El a avut o şedinţă cu premierul Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri.

Sursa: Zf.ro

^Sus

7. ULTIMA ORĂ: GUVERNUL MAJOREAZĂ LA 45% ACOPERIREA PARȚIALĂ A SALARIILOR CELOR CARE REVIN LA MUNCĂ

Începând cu 1 iunie 2020, angajații care au primit indemnizația de șomaj tehnic, suportată de la buget în proporție de 75%, și care revin la muncă în urma reluării activității de către angajatori, vor beneficia, timp de 3 luni, de plata, de la buget, a 45% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. De la aceeași dată, angajatorii care încadrează, până la finele anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani și tineri între 16 și 29 de ani, în perioada stării de urgenţă sau de alertă, vor primi lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, o sumă de 2.500 lei.

Citește mai mult pe: Profit.ro

^Sus

8. DECIZIE MODIFICĂRI LA STARTUP NATION, LA CEREREA MEDIULUI DE AFACERI: INTERZICEREA ÎNSTRĂINĂRII UNEI COTE DIN ACȚIUNI

În perioada contractuală de implementare şi monitorizare, beneficiarii programului Startup Nation nu pot înstrăina părţile sociale ale societăţii într-un procent mai mare de 49%. Înstrăinarea părţilor sociale va fi permisă numai către persoane fizice - investitori individuali-business angels sau care nu au mai avut anterior nicio altă societate, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.

De ce este important: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a propus, la finele anului trecut, introducerea restricției de înstrăinare a mai mult de 49% din părțile sociale/acțiuni pe perioada de implementare și monitorizare a programului.

Citește mai mult pe: Profit.ro

^Sus

9. CUM SE VA SCHIMBA SEGMENTUL SUPERIOR AL SECTORULUI REZIDENTIAL: BIROUL DE ACASA DEVINE O CERINTA TOT MAI DES INTALNITA, DINCOLO DE TERASE MAI MARI. NUMARUL DE TRANZACTII IMOBILIARE INCHEIATE IN T1 IN BUCURESTI SI IMPREJURIMI, CEA MAI MARE PIATA REZIDENTIALA A TARII, A FOST CU APROAPE 8% MAI MARE COMPARATIV CU PERIOADA SIMILARA DIN 2008

Raluca Plaviţa, Director Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox: Clienţii pe care noi îi reprezentăm, doar pe segmentul prime, preferă spaţii exterioare largi – terase, grădini şi chiar roof gardens - pentru a oferi familiei zonă de entertainment necesară unei noi situaţii similare şi, mai mult decât de obicei, o zona separată de “work from home” mult mai bine delimitată, separată de spaţiul familial.

Vânzările de apartamente din segmentul superior al sectorului rezidenţial păstrează ritmul, sunt de părere consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox, acestea nefiind afectate de criza determinată de pandemie.

„Construcţiile au continuat, chiar mai bine decât se aşteptau mulţi, sunt anunţate proiecte noi în curs de autorizare, iar efectele carantinei nu putem spune că au afectat într-un mod negativ cererea de achiziţii pe acest segment. Din contră, există de aproximativ 2-3 săptămâni cereri constante, vizionări şi discuţii avansate, iar produsele care erau în curs de tranzacţionare au fost duse la capăt“, a spus Raluca Plaviţa, Director Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox. Ea este de părere că situaţia de acum şi cea din 2009, din criza financiară care a lovit puternic sectorul imobiliar, sunt diferite, piaţa fiind acum mult mai aşezată.

„Pe segmentul de lux, o parte din tranzacţii au fost finalizate în plină carantină, noile discuţii au fost chiar avansate şi există proiecte anunţate în plină pandemie, în care dezvoltatorii au fost chiar “sprijiniţi“ de constructori să avanseze într-un ritm mai alert şi chiar în condiţii mai avantajoase.

Sursa: Zf.ro

^Sus

10. CAT DE INDATORATI AU INTRAT ROMANII SI FIRMELE IN CRIZA CORONAVIRUSULUI. DATORIA POPULATIEI A DEPASIT 34 MLD. EURO, DUPA O CRESTERE DE 7,7% IN 2019. IAR PONDEREA ÎNDATORĂRII POPULAŢIEI ÎN PIB A RĂMAS SUB 16%. DATORIILE COMPANIILOR: +6,4%, PESTE 44 MLD. EURO

♦ Comparativ cu nivelul din 2008, dinainte de criza financiară şi economică, îndatorarea populaţiei a crescut cu 41% ♦ Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare, în special ipotecare.

Populaţia din România avea la sfârşitul anului 2019 o îndatorare totală de 163,5 mld. lei (peste 34,4 mld. euro), în creştere cu 11,6 mld. lei, respectiv cu 7,7% faţă de nivelul din 2018, în timp ce îndatorarea companiilor a făcut într-un an un salt de 12,7 mld. lei, respectiv de 6,4% faţă de 2018, până la aproape 210 mld. lei (44,2 mld. euro), potrivit datelor Băncii Naţionale.

Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

Sursa: Zf.ro

^Sus

11. DRAGOŞ DRAGOTEANU, EUROEST INVEST: DACĂ ANTREPRENORII TREBUIE SĂ MUNCEASCĂ ÎN FIECARE ZI CA SĂ-ŞI ŢINĂ BUSINESSUL ÎN VIAŢĂ, SĂ PLĂTEASCĂ SALARII ŞI TAXE LA STAT, ÎN SCHIMB LA MULTE INSTITUŢII ALE STATULUI MESAJUL DE ÎNTÂMPINARE ESTE ”AZI NU SE LUCREAZĂ CU PUBLICUL"

”Azi nu se lucrează cu publicul" ... Asta aud la usa multor institutii publice, nedigitalizate inca, la care trebuie sa te duci ca sa afli informatii despre o lucrare, dupa mai bine de 3 luni de cand n-ai primit niciun raspuns. Nimeni nu stie ce fac functionarii publici acolo. Nimeni nu-i poate trage la raspundere. Asa ca, stai si astepti. Cat? Asta tine de cheful de munca al bugetarului fericit.

Ca antreprenor, daca ai probleme in firma, e treaba ta. Daca nu ai cu ce sa-ti platesti salariatii e tot problema ta. Daca nu ti-ai platit impozitele si taxele la timp, curg penalitatile. Uite ca, in aceeasi tara, multi bugetari fara rost si fara responsabilitati, care "taie frunza la caini", nu au nicio problema. Nici macar de constiinta. Pentru ei, nu conteaza ca economia depinde de darile pe care mediul privat le plateste catre bugetul statului. Nu conteaza nici urmarile nefaste ale Covid 19. Conteaza doar faptul ca armata de functionari si-a luat salariile la timp si nestirbite.

Daca in Revisal gasesti numarul de salariati din economia privata, la stat este un secret total despre cifra de angajati, de parca toti functionarii publici din ministare ar fi parte a serviciilor secrete. Nu mai vorbesc de criteriile de angajare, de supradimensionarea sistemului public. Ca privat, chiar nu m-ar interesa asta, daca ar exista eficienta sau un minim de respect pentru cei care misca economia, chiar si atunci cand totul e blocat. Dar, respectul este un cuvant "magic" pentru functionarimea ascunsa in birouri luxoase, care "nu lucreaza cu publicul", desi este platita de acel "public" si deservirea lui este scopul principal al activitatii.

Odata cu aparitia pandemiei, a aparut cel mai bun motiv al nemuncii. Daca pana pe 15 martie lucrurile se desfasurau greu in cele mai multe institutii publice, de acum inainte chiar exista un argument perfect pentru lipsa de eficienta din sistemul public. Ce motiv serios ar avea bugetarul fericit sa se riste (re)venind la birou, cand stie ca ia acelasi salariu ? Cine-l mai poate trage la raspundere in viitor, daca nici pana la inceputul epidemiei nu s-a gasit nimeni macar sa-i bata obrazul?

In opinia mea, problema principala nu este la nivelul bugetarului de rand, multi dintre ei fiind oameni de buna-credinta si responsabili, ci la directorii si directorasii numiti politic. Functiile de conducere reprezinta "puroiul" sistemului bugetar. Cei care sunt la butoanele anumitor primarii si ministere isi bat jos de statutul functionarului public, avand "spatele" asigurat politic. Nu conteaza partidul aflat la conducere, metehnele raman si se transmit.

Ce i-ar motiva pe sefi sa faca ceva in plus, cand nu li se poate intampla nimic? Au vreun interes sa mearga treaba mai bine? Nu! In plus, legile sunt in favoarea lor. Cineva acolo sus, in parlament, ii iubeste. Acest lucru l-a descoperit recent si actualul ministru de finante, Florin Citu, cand s-a gandit ca ar fi nevoie de restructurari, “pe ici pe colo, si anume in punctele … esentiale”, asa cum spunea Caragiale.

Noi, privatii, avem un mare interes. Este adevarat, personal. Insa munca noastra nu este numai pentru noi. Efectul si eficienta activitatii noastre se transmit indirect si in buzunarele bugetarilor. De profitul nostru depinde si binele bugetarului fericit. Iar daca mediul privat nu va fi capabil sa le mentina bunastarea, va interveni statul si le va asigura in continuare fericirea si confortul la slujba. Cum? Imprumutandu-se.

Si, ce sa vezi, cine crezi ca va suporta povara a creditelor luate? Ai ghicit. Tu, privatule, pentru ca pe bugetar il doare in cot de tot si de toate.

Iar daca cineva mai are pretentia ca aparatul public sa fie restructurat, in acord cu vremurile, are sperante mari. Daca nici in viitorul apropiat nu se face asta, cand recesiunea va lovi crunt economia, sa nu mai avem nicio pretentie de la nimeni. Daca sistemul public nu va functiona curand pe aceleasi principii ale economiei de piata, cea mai mare criza va ramane tot adminstratia publica, locala si centrala. Astfel, in opinia mea, in actualele conditii economice, cheltuielile bugetare vor sugruma incet si sigur veniturile generate de mediul privat.

Asa ca, in fisa postului de antreprenor, putem sa ne introducem ca obligatie de serviciu grija pentru siguranta si prosperitatea functionarului public. Sa muncim cu spor, pentru al bugetarului viitor!

Sursa: Zf.ro

^Sus

12. CUM SĂ OPREŞTI MIGRAŢIA DE PERSONAL DIN ROMÂNIA, CÂND UN MĂCELAR ROMÂN CÂŞTIGĂ DE TREI ORI MAI MULT ÎN ALTĂ ŢARĂ?

Anual, sute de angajaţi din abatoarele româneşti iau drumul străinătăţii, însă sunt şi persoane fără experienţă în domeniu care migrează în ţări europene pentru a lucra în industria cărnii, unde salariile în euro, lire sau dolari sunt de două sau trei ori mai mari decât în România. Astfel, cum poţi să opreşti migraţia, când un măcelar câştigă 10.000 de lei în Anglia, iar în România un salariu mediu este de puţin peste 3.000 de lei?

„Am început acum 6 ani cu un venit de 1.200 de lire pe lună, iar acum câştig, în medie, între 1.800 şi 2.000 de lire pe lună. Am cheltuieli lunare de circa 600 - 700 de lire, iar cei mai mulţi bani se duc pe chirie (300 de lire pe lună) şi transport (80 de lire pe lună). În România am lucrat pe un salariu puţin mai mare decât salariul minim”, spune Maria M., care a lucrat 30 de la o fabrică de conserve de carne din România.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro.

Un român care munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500 şi 4.000 de lei (500-830 euro), spun reprezentanţii businessurilor de profil din România.

Sursa: Zf.ro

^Sus

13. CORONACRIZA A PUS LA PĂMÂNT DOMENIUL ENERGETIC. INVESTIŢIILE ÎN ENERGIE AR PUTEA SCĂDEA CU 20%, CEA MAI PUTERNICĂ SCĂDERE DIN ISTORIE

Criza coronavirusului provoacă cea mai mare scădere a investiţiilor globale în energie din istorie, pentru că înainte de pandemie finanţarea urma să crească cu 2%, dar acum estimările indică o cădere cu 20%, spune Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE).

Combustibilii fosili sunt cel mai puternic loviţi, cu o scădere a finanţărilor de 30% pentru petrol şi o scădere cu 15% în cazul cărbunelui.

Investiţiile în regenerabile au scăzut cu 10% şi reprezintă doar jumătate din ceea ce este necesar pentru a combate schimbările climatice.

Din cauza restricţiilor impuse de multe ţări, emisiile de carbon au scăzut, dar IEA avertizează că atunci când criza se va termina tendinţa se va inversa, ceea ce duce la creşterea nivelului de CO2.

"Vedem o scădere istorică a emisiilor, dar dacă nu avem pachete de recuperare economică potrivite, am putea vedea din nou o creştere susţinută a emisiilor, iar scăderea din acest an ar fi irosită", a declarat pentru BBC directorul executiv al IEA, Fatih Birol. „Amintiţi-vă de criza din 2008-2009. Am văzut imediat o scădere a emisiilor, dar ulterior acestea au revenit. Trebuie să învăţăm din istorie. ”

Investiţiile totale în energie au scăzut cu aproape 400 miliarde de dolari faţă de ceea ce era prevăzut în 2020, iar AIE spune că acum există îndoieli serioase cu privire la securitatea aprovizionării cu energie, pentru că proiectele energeticeau nevoie de mult timp pentru realizare.

„Scăderea istorică a investiţiilor este tulburătoare. Aceasta înseamnă locuri de muncă şi oportunităţi economice pierdute. Reducerea cheltuielilor riscă, de asemenea, să submineze tranziţia atât de necesară către sisteme energetice sustenabile.”

Petrolul este cel mai afectat de declin, iar gazele de şist va înregistra o scădere a investiţiilor cu 50%. Investiţiile în regenerabile urmează să scadă cu 10-15%.

Sursa: Zf.ro

^Sus

14. FONDUL DE INVESTITII NEPI: SUNTEM PREGATITI SA REDESCHIDEM IN ORICE MOMENT CELE 19 CENTRE COMERCIALE DIN TARA. ÎNCEPAND CU 15 MAI 2020, NEPI A RELUAT ACTIVITATEA MAGAZINELOR CU ACCES STRADAL DIN CADRUL UNOR RETAIL PARK-URI PRECUM VULCAN VALUE CENTRE, IRIS TITAN SHOPPING CENTER SI PITESTI RETAIL PARK

Marius Barbu, Asset Director NEPI Rockcastle: Estimăm până la finalul acestui an o investiţie suplimentară între 1,5 şi 2 milioane euro pentru implementarea acestor măsuri.

În contextul în care pierderile centrelor comerciale vor ajunge la peste 4 mld. euro dacă acestea nu vor fi redeschise în următoarele luni, proprietarii acestora anunţă programe noi de investiţii în măsuri de siguranţă. Pe de altă parte, ieri au fost anunţate 165 de noi cazuri de COVID-19, în condiţiile în care mallurile sunt în continuare închise.

„NEPI Rockcastle este pregătit să redeschidă în orice moment cele 19 centre comerciale din ţară. Urmărim cu atenţie toate recomandările autorităţilor şi aşteptăm, alături de toţi partenerii noştri comerciali, reluarea activităţii econo-mice respectând toate măsurile necesare“, a spus Marius Barbu, Asset Director NEPI Rockcastle, companie care deţine printre altele mallurile Promenada, Mega Mall sau Promenada Sibiu.

Sursa: Zf.ro

^Sus

15. #TREBUIESAREPORNIMBUSINESSUL

Sursa: Zf.ro

^Sus

16. FINE DINING LA DOMICILIU: ACEASTĂ PERIOADĂ DE IZOLARE I-A DETERMINAT PE ACTORII BUCĂTĂRIEI FINE SĂ ÎŞI PUNĂ, ÎNCĂ O DATĂ, CREATIVITATEA LA MUNCĂ ŞI SĂ GĂSEASCĂ O NOUĂ MODALITATE PRIN CARE SĂ ÎŞI „JERTFEASCĂ“ PREPARATELE PE ALTARUL PAPILELOR GUSTATIVE ALESE. CE A IESIT?

Abia când piaţa locală începuse să prindă gustul mâncărurilor alese şi al restaurantelor de tip fine dining, pandemia de Covid-19 a venit să pună pofta-n cui pentru gurmanzi şi să taie elanul chef-ilor şi al antreprenorilor care aveau planuri mari să poziţioneze România pe harta gastronomică a lumii. În realitate, această perioadă de izolare la domiciliu pentru cei mai mulţi şi de stare de urgenţă pentru economie i-a determinat pe actorii bucătăriei fine să îşi pună, încă o dată, creativitatea la muncă şi să găsească o nouă modalitate prin care să îşi „jertfească“ preparatele pe altarul papilelor gustative alese. Ce a ieşit?

Au ieşit aceleaşi mâncăruri fine - sau altele la fel de migălos pregătite - menite a fi savurate - temporar - la domiciliu. Sau oriunde altundeva. Mai puţin la restaurant, din păcate. „Am văzut (în această pandemie - n. red.) oportunitatea de a ne dezvolta o altă latură a abilităţilor dobândite de-a lungul timpului, mai ales în perioada de dinainte de deschiderea restaurantului theARTIST, fondat în 2012“, spune Mihaela Oppenkamp. Ea deţine împreună cu soţul său Paul Oppenkamp restaurantul theARTIST de pe Calea Victoriei din Capitală, restaurant deschis după un pelerinaj în jurul lumii la bordul The World Residences at Sea, cel mai mare iaht privat rezidenţial din lume, populat numai de oameni de afaceri şi antreprenori. Paul lucra ca bucătar pe vas, iar Mihaela se ocupa de aspectele legate de contabilitate şi resurse umane.

Această perioadă le-a fost utilă în a-şi regândi acum businessul, într-o perioadă cu totul neobişnuită, care a venit să ia lumea întreagă pe sus.

„A fost esenţial să regândim poziţia noastră pe perioada de carantină şi să continuăm sau mai exact să extindem serviciile spre livrare la domiciliu. Aşa s-a născut theARTIST Acasă - serviciul de livrare a preparatelor din meniul de confort creat de restaurantul theARTIST.“

Cum a fost primită schimbarea de către clienţii obişnuiţi să treacă pragul localului şi să se bucure de întreaga experienţă a ceea ce înseamnă fine dining?

„A fost o reacţie pozitivă din partea clienţilor care au devenit uşor şi repede susţinători, noi având şi o reputaţie cunoscută de opt ani.“ Singurul disconfort este că serviciul nu poate fi operat pe o distanţă mai mare de 3,5 km de local, dat fiind că partenerii de livrare au limite de distanţă preselectate.

Există şi aspecte pozitive ale acestei perioade? Oana Coantă fondatorul şi şeful din bucătăria restaurantului Bistro de l’Arte din Braşov, crede că da.

„Ne-am mutat, ca mulţi alţii, doar pe livrări şi take-away. Nu a fost foarte greu, noi aveam exerciţiul cateringului, a trebuit doar să ne reamintim nişte gesturi.“ Nu crede că a fost vreun client surprins, era clar că aceasta era soluţia, spune Oana, numită femeia bucătar a anului de către Gault & Millau în 2019.

„Ba mai mult, unii au fost chiar bucuroşi, ani de zile noi am refuzat să facem livrări şi uite că acum facem. Eu sunt chiar recunoscătoare pentru asta. Mi se pare că oamenii au devenit mai uşor de mulţumit, chiar şi atunci când mai greşim, nu reacţionează ca înainte. E un fel de pace, aşa.“

Pentru zona de livrare, Oana a luat meniul obişnuit de la Bistro de l’Arte, a făcut o selecţie şi apoi a adaptat acolo unde era nevoie.

„Am păstrat calitatea, materia primă bună, tehnicile, decorurile. Merge să faci mâncare frumoasă şi la pachet“, spune ea. Continuă să respecte sezoanele, să cumpere de la producători locali, deci nu s-au schimbat prea multe. „Oamenii ştiau cum gătim noi, aşa că se aşteaptă la acelaşi nivel.“

Un plan similar au avut şi fondatorii restaurantului Red Angus Steakhouse din Bucureşti, unul dintre cele mai bine cotate pentru gustul cărnii de vită servite. Mai exact, au pornit de la meniul de restaurant, iar apoi au remarcat că o serie de preparate au fost mai populare. Printre ele se numără fripturile de vită de Australia şi Uruguay, burgerii făcuţi integral în casă, coastele, platourile de aripioare, tocăniţa de vită şi supa franţuzească de ceapă.

„Clienţii optează acum pentru produse casual, care fie au un timp de preparare mai mare, fie sunt specifice restaurantului. Un burger Red Angus Steakhouse, de exemplu, depinde foarte mult de iscusinţa bucătarului şi de ingredientele folosite, pentru că fiecare ingredient, de la chiflă, la sos şi la chifteaua de carne, este realizat în casă“, spune Ionuţ Ivan, coproprietar Red Angus Steakhouse. Totuşi, pentru livrare restaurantul a pregătit şi o serie de preparate noi precum şniţelul de vită sau torturile proprii. „Iar de Paşte, ne-am răsfăţat oaspeţii chiar şi cu un desert tipic românesc - cozonacul Red Angus Steakhouse.“

Ionuţ Ivan spune că primul pas după declararea pandemiei a fost în mod natural făcut spre zona de livrări. Astfel, restaurantul a fost listat pe toate aplicaţiile folosite deja de publicul său. În paralel, a lucrat la serviciul propriu de comenzi online şi livrări, disponibil începând cu luna mai.

„Nu ne-am grăbit şi nu ne-am aruncat cu capul înainte pentru că nu îl vedem ca pe o soluţie de criză, ci ca pe o linie de business separată. De aceea, a fost foarte important pentru noi să dezvoltăm un sistem logistic fezabil, să identificăm ambalajele corespunzătoare şi să pornim.“

În plus, Red Angus Steakhouse a dezvoltat un tip de abonament pentru clienţii corporate, abonament care permite livrarea zilnică a mâncării pentru companiile ce îşi desfăşoară în continuare activitatea.

„Ulterior, pe măsură ce lucrurile s-au agravat, iar în România a fost declarată Starea de Urgenţă şi în spitale a început deja să se simtă lipsa de personal şi de resurse, ne-am dat seama că trebuie să ne implicăm activ. Am făcut-o cum ştim noi mai bine, am donat mănuşi, măşti şi dezinfectant, şi am lansat programul „Împreună, împotriva COVID-19“, prin care livrăm zilnic masa de prânz cadrelor medicale din spitalele care diagnostichează şi tratează coronavirusul.“

Au început cu Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“ şi Spitalul Clinic „Victor Babeş“, iar ulterior, au adăugat pe listă şi Spitalul Clinic Colentina. Primele 600 de meniuri au fost puse la dispoziţie de companie, din fonduri proprii, dar acestea au acoperit necesarul pentru doar două zile, aşa că reprezentanţii Red Angus Steakhouse au început să caute parteneri, la început în rândul companiilor, dar, ulterior, şi în rândul persoanelor fizice. „Recent, prin intermediul parteneriatului cu Expressoft - companie de soluţii software -, am listat #pranzulpentrumedici, în valoare de 17 Lei, şi pe site-ul Lokofood, astfel încât oricine doreşte să ajute să poată achita direct, în siguranţă, online.“ În prezent, există peste 8.440 de meniuri contractate.

Similar, restaurantul Kane din Bucureşti, redeschis recent într-o casă cu istorie de pe Strada Dianei din Capitală, şi-a transformat bucătăria, începând cu 12 martie, într-una comunitară în care se pregăteşte mâncare pentru personalul medical şi pentru cei vulnerabili, ce au fost imediat afectaţi de criza sanitară.

„Modelul l-am gândit în jurul sprijinului pe care l-am primit de la partenerii noştri corporate - Mastercard, BCR, Kaufland, Genesis Property, Autonom, Secom, Biodeck - care au fost esenţiali în a ne ajuta să ajungem la peste 7.500 porţii de mâncare oferite. Pentru a face livrări a trebuit să reinventăm restaurantul din perspectiva fluxurilor şi asta a durat ceva timp“, spune Răzvan Crişan, co-fondatorului localului, precum şi al altora din Capitală precum cafeneaua M60 şi restaurantul Mamizza.

Livrarea la domiciliu, spune el, e foarte dificil de făcut pentru un restaurant de fine dining. Pentru că, dincolo de mâncare, e vorba de experienţa pe care ţi-o oferă atenţia la detalii şi nivelul de interacţiune.

„E un anume tip de experienţă pe care oaspeţii o doresc şi şi-o vor dori în continuare. Micile plăceri şi răsfăţul pe care experienţa de fine dinning ţi-o oferă e ceva foarte greu de replicat acasă, e momentul acela când îţi iei hainele frumoase şi mergi undeva că să fi super răsfăţat. Asta nu va putea face delivery-ul prea curând.“

Astfel, spune Răzvan Crişan, strategia la Kane este ca oamenii să se reîntoarcă la ceea ce făceau înainte. „Nu cred că această criză înseamnă sfârşitului fine dinning-ului. Cred că este o pauză impusă dar nu e finalul!“

El adaugă că în această perioadă, în această nişă a bucătăriei fine, singura soluţie care ar putea avea sens ar fi un serviciu de private chef, însă piaţa e încă foarte mică şi la început în România.

„E clar că nu ne putem exprima gastronomic în felul în care o făceam înainte. A la carte-ul nu are aproape nimic de-a face cu livrările. În plus, nu ai interacţiune cu clienţii, mâncarea arată altfel în caserole, lipseşte prestanţa unei farfurii, platingul, temperatura“, spune şi Oana Coantă. Ce a reuşit ea să facă însă, după cum recunoaşte, e ca mâncarea să arate bine totuşi, chiar şi la pachet. Aproape ca în farfurie.

Avantajul acestui sistem de livrări, pentru că ea mereu vede şi partea plină a paharului, este că lucrezi mai pe linişte. Dar asta poate ar fi contat dacă nu ar avea chirii şi alte costuri fixe mari.

„Şi să nu uităm că într-un restaurant nu ai doar bucătăria, ai barmani, ospătari, oameni la curăţenie. E mai greu să implici toată echipa când faci doar livrări.“

Într-o asemenea situaţie, faptul că Red Angus Steakhouse poate face livrări este un avantaj în sine, pentru că această linie de business permite restaurantului să funcţioneze, chiar dacă la parametri minimi, spune Ionuţ Ivan.

„Astfel, reuşim să rămânem în contact cu oaspeţii noştri şi cu piaţa. Zona de delivery s-a dezvoltat foarte mult în cei mai recenţi ani, iar pentru noi, această criză aduce o accelerare a procesului de transformare.“ Pentru oaspeţii restaurantului, faptul că pot comanda le oferă un simţ al normalităţii. Opţiunea de a te bucura în continuare de preparatele tale preferate reprezintă o ancoră, într-un peisaj plin de variabile şi necunoscute, spune el.

„Dezavantajele sunt multiple, bineînţeles. Experienţa în restaurant era o transpunere într-un alt mediu, diferit de cel de acasă şi de cel profesional, ceea ce venea cu o schimbare de dispoziţie, cu o relaxare aparte.“

Acum, graniţele s-au şters, iar în acest context e dificil, dacă nu îţi impui, să tratezi masa ca pe mai mult decât ceva utilitar, ca pe o experienţă în sine.

Şi totuşi, livrarea la domiciliu rămâne singură soluţie viabilă pentru limitarea impactului financiar negativ asupra afacerii, a economiei dar şi o modalitate excelentă de a rămâne în contact cu clienţii restaurantului, de a oferi o experinţă de natură pozitivă în această perioadă, crede Mihaela Oppenkamp.

„Nu se pot livra preprate fine dining acasă, cu câteva excepţii din categoria desert. Se poate observa acest lucru la nivel mondial. Restaurantele simplifică preparatele şi construiesc un meniu viabil pentru livrare la domiciliu.“

Fine dining-ul presupune servirea unor preparate cu grad mare de perisabilitate, ele sunt concepute pentru a fi aşezate direct pe farfurie având şi un design specific. Mai mult, sunt servite imediat la masa amplasată din proximitatea bucătăriei. Aceste opere de artă comestibile nu sunt concepute pentru a fi aşezate în ambalaje şi de acolo aşezate din nou în vesela de acasă, aşa cum este recomandat în această perioadă.

„Ce facem noi la theARTIST e să oferim confort în mediul de acasă pentru delicii culinare «aduse» din zone turistice îndepărtate. Bucătarul-şef şi proprietarul, Paul Oppenkamp, a fost timp de 12 ani un călător în jurul lumii, a experimentat multe reţete autentice în ţările vizitate şi are o viziune clară despre cum putem „călători“ acum prin prisma a ceea ce oferim/ mâncăm.“ O astfel de călătorie gastronomică e cu atât mai binevenită cu cât în perioada următoare vacanţele sunt mai degrabă un deziderat decât o realitate imediată.

Ce sfat ar da Mihaela Oppenkamp cuiva care vrea să se bucure de o experienţă gastronomică fină în această perioadă? Singurul sfat posibil, spune ea, este să aşeze preparatele comandate în vesela de acasă, să se spele pe mâini şi apoi să servească preparatele comandate.

Ionuţ Ivan, coproprietar Red Angus Steakhouse, completează spunând că e important ca o persoană să aloce timp pentru a se bucura de această experienţă.

„Avem oaspeţi care simulează, cel puţin o dată pe săptămână, o ieşire la restaurant. Se îmbracă adecvat, se aranjează, îşi pregătesc masa şi comandă de la noi atât meniul, cât şi vinurile.“ E un ritual care le oferă o boare de normalitate şi astfel ei îşi imprimă ideea că totul va fi bine.

„Consider că este foarte important în această perioadă să ne păstrăm obiceiurile frumoase şi să ne bucurăm în continuare de micile noastre plăceri, cum ar fi vinul preferat, o friptură fragedă şi suculentă.“

Iar pentru aceia care s-au lăsat inspiraţi de chefii locali şi vor să îşi încerce propriile lor iscusinţe în lumea fine diningului, Ionuţ le sugerează să pornească de la ingrediente de calitate şi să opteze pentru reţete cât mai simple, care să scoată în evidenţă texturile şi aromele materiilor prime.

„Dacă ai o carne bună, certificată, marmorată - bogată în fire subţiri de grăsime, care se topesc pe foc -, o friptură de vită gătită medium sau medium-rare are multe şanse să se transforme într-un succes.“ Îi poţi pune alături o salată proaspătă, cartofi la cuptor sau nişte sparanghel la grill şi ai parte de o experienţă gastronomică, pe care o poţi completa cu un pahar de vin roşu, baricat.

Mihaela Oppenkamp vine cu o altă propunere. Ea recomandă reţete clasice din zonele unde noul maestru bucătar doreşte să călătorească în viitor. „Astfel se poate realiza o conexiune - de la distanţă - între persoanele dornice să călătorească şi zona unde îşi doresc să meargă.“

Indiferent ce destinaţie va alege, masa trebuie să devină o experienţă. Ca orice incursiune în lumea fine diningului.

Sursa: Zf.ro

^Sus

17. O VESTE BUNĂ: ÎNCREDEREA CONSUMATORILOR ŞI A MEDIULUI DE BUSINESS A ÎNCEPUT SĂ ÎŞI REVINĂ ÎN LUNA MAI ÎN EUROPA, DAR OPTIMISMUL ESTE ÎNCĂ TIMID

Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii care completează Legea educației și care stabilește că activitățile din învățământul preuniversitar și universitar se pot desfășura și online, constatând că legea este neconstituțională în ansamblul ei.

Plenul Curții Constituționale a dezbătut, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii educației naționale nr.1/2011, obiecție formulată de președintele României, scrie News.ro.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii educației naționale nr.1/2011 este neconstituțională, în ansamblul său", arată CCR.

Sursa: Zf.ro

^Sus

18. O VESTE BUNĂ: ÎNCREDEREA CONSUMATORILOR ŞI A MEDIULUI DE BUSINESS A ÎNCEPUT SĂ ÎŞI REVINĂ ÎN LUNA MAI ÎN EUROPA, DAR OPTIMISMUL ESTE ÎNCĂ TIMID

Lovită de pandemie şi restricţiile impuse în majoritatea statelor, economia europeană începe să dea semne de revenire, în contextul în care încrederea consumatorilor şi a mediului de business şi-a revenit uşor în luna mai de la un minim aproape record, conform sondajului lunar realizat de Comisia Europeană, citat de FT.

Indicatorul calculat de Comisia Europeană arată că încrederea a crescut cu 2,6 puncte la 67,5 puncte la nivelul UE, în urma sondajului lunar realizat pe un eşantion de 135.000 de businessuri şi 32.000 de consumatori din regiune.

Nivelul lunii mai arată că atât industria, cât şi consumatorii, au recuperat o cincime din declinul înregistrat în lunile martie şi aprilie, când restricţiile au îngheţat mari părţi din economia Europei. Cu toate acestea, încrederea a continuat să scadă în ceea ce priveşte sectorul serviciilor, deşi ritmul a încetinit.

Perspectivele din piaţa muncii s-au îmbunătăţit uşor în luna mai, întrucât companiile au raportat „planuri îmbunătăţite semnificativ în toate sectoarele”, în ce priveşte angajaţii.

Sentimentul de frică în legătură cu pierderea locului de muncă s-a înteţit în luna martie şi aprilie, însă acesta s-a mai temperat în luna mai.

În rândul celor mai mari economii, încrederea şi-a revenit cel mai mult în Olanda, Germania şi Spania, în timp ce a scăzut uşor în Franţa, înregsitrând un declin mai accentuat în Marea Britanie.

În privinţa Italiei, Comisia Europeană a transmis că nu poate realiza o comparaţie lunară, întrucât nu a putut derula sondajul acolo în luna aprilie.

Sursa: Zf.ro

^Sus

19. IULIAN ANGHEL, ZF: CRIZA DE AZI NU ESTE O CRIZĂ A BANILOR, CI O CRIZĂ A CONŞTIINŢELOR

Nu mi-am iubit vremea de dinaintea crizei. Dar mă trezesc deseori că o vreau înapoi. Nu am iubit drumul pe care-l fac de acasă până la job şi de la job până acasă. Nu-l iubesc nici azi. Când mergeam spre redacţie, singura dorinţă îmi era să scriu de acasă. Acum, cu muzica în surdină a Emmei Shapplin, cu cele câteva cărţi care-mi însoţesc viaţa, cu cele 2-3 ore pe care le câştig zilnic pentru mine din economia pe care o fac cu drumul, mă simt complet descoperit. Sunt zile în care aş vrea să refac acel drum. Nu ştiu de e vreun regret, nu are voce sau chip acest regret, ştiu doar că cineva mi-a luat ceva ce era al meu, fără să mă întrebe.

Oamenii au acest obicei, să idealizeze trecutul. În toate culturile, începând cu miturile fondatoare, există o „vârstă de aur“ după care oamenii tânjesc. Ştim de ea din cele mai vechi scrieri. Adam şi Eva trăiau în Eden, o grădină aflată, cred cei mai mulţi dintre exegeţii Bibliei, undeva între fluviile Tigru şi Eufrat. Până într-o zi în care Dumnezeu, care se plimba prin grădină, în răcoarea zilei, îl strigă pe Adam: „Adame, unde eşti?“. Iar Adam răspunde de după un copac: „Ţi-am auzit glasul în grădină şi m-am ascuns... pentru ca sunt gol“. Edenul pierdut, în schimbul revelaţiei cunoaşterii şi a morţii.

Platon (în „Cratylos“) vorbeşte despre o „epocă de aur“, una de argint, o epocă a eroilor şi apoi cea de azi, a oamenilor, desigur aceasta din urmă fiind cea mai de plâns.

Găsim apoi mitul „epocii de aur“ la Ovidiu („Metamorfoze“) şi, peste secole, la Rousseau („Discurs asupra originii inegalităţii dintre oameni“), dar şi în „Paradisul pierdut“ al lui John Milton.

Desigur, vârste de aur pot fi proiectate şi în viitor – „Utopia“ lui Thomas Morus, de pildă şi, de ce nu, „Despre cetatea lui Dumnezeu“ a lui Augustin de Hippona. Religiile, în majoritatea lor, sunt „utopii“ (cuvânt compus în greaca veche „u“ şi „topos“ – „nu“ şi „loc“; „nu există un astfel de loc“).

Însă, cum observăm, nostalgiile de acest fel sunt îndepărtate. Platon nu poate preciza vremea vârstei de aur şi nici creştinii sau evreii, care cred în mitul Edenului, vremea lui Adam. Sf Augustin este ceva mai aplicat pentru că a scris „De civitate Dei“ într-un context istoric cumplit, dar scrisul lui atât de frumos tot o utopie rămâne, chiar dacă este polemic şi cu trimiteri clare la prezentul lui.

Aşa că nostalgia trecutului sau promisiunea viitorului sunt lucruri comune în istorie.

Ceea ce este nou acum, sau pare nou, este „nostalgia prezentului“.

O descriere admirabilă a acestei absenţe o face scriitorul bulgar Gheorghi Gospodinov, într-un eseu publicat de Deutsche Welle: „Suntem obişnuiţi să avem sentimente de nostalgie faţă de ceva ce exista în trecutul îndepărtat, cum ar fi întâmplări şi locuri din copilărie, vremuri de mult apuse. (...) În mod paradoxal, lumea căreia îi resimţim lipsa este chiar aici, la faţa locului. Uitându-mă pe geam la strada pustie şi la micuţa cafenea de la colţ, simt o nostalgie acută, şi aş putea adăuga şi durerea, în măsura în care durerea, din punct de vedere etimologic, e o parte a nostalgiei. (...) Aici e ceva diferit şi nou. Lumea nu a dispărut, e chiar în faţa noastră. Şi totuşi, trăim sentimentul unei absenţe dureroase, al unei lipse dureroase a lumii.“

Ce provoacă această absenţă? Această derută? Pentru că devine din ce în ce mai limpede că nu lipsa banilor, ci deruta este cea care ne pune la pământ. Plânsul unui copil lipsit de jucăria lui este un plâns adevărat, nu e nimic fals într-o astfel de durere. Uluiala noastră şi teama noastră sunt adevărate – nu este nimic prefăcut în această frică.

Vasile Puşcaş, profesor la UBB Cluj, are o explicaţie pentru starea care ne-a cuprins: „Am trăit, în ultimele decenii, aceeaşi euforie ca în vremea «Belle Epoque» (sfârşitul războiului franco - prusac din 1871 şi începutul primului război mondial – nota mea). Am trăit cu o încredere fără margini în progres“.

Există în arhive, aminteşte Puşcaş, o fotografie celebră, cu soldaţii germani şi englezi jucând fotbal în ziua Crăciunului din 1914. Explicaţia este simplă. Deşi războiul începuse şi făcuse deja zeci de mii de victime în doar câteva luni, nicio parte nu a crezut că va fi un conflict în care să moară 18 milioane de soldaţi. Comparaţia mea este forţată cumva, uluiala este aceeaşi.

Oare atât de mărginite sunt destinele, de pot fi năruite într-o clipă?

Această nouă „belle epoque“ pe care o trăim a alungat moartea din sânul comunităţilor. Am „externalizat“ (lumea prosperă şi noi, aici, din ce în ce mai mult) nu doar muncile prost plătite, ci şi adevărurile simple şi cel mai simplu dintre aceste adevăruri este că moartea însoţeşte viaţa, aşa cum materia întunecată trăieşte laolaltă cu materia vizibilă.

„Memento mori“ nu mai este înţelepciunea ce ni se predă în şcoli, iar conştiinţa finitudinii noastre nu ne mai luminează cărările.

Criza de azi nu este o criză a banilor, ci o criză a conştiinţelor.

„Lest we forget how fragile we are“, cântă Sting, iar noi am cântat alături de el, gândind că nu de noi este vorba, ci de o epocă ce nu-i a noastră şi de lumi ascunse, singuratice şi legendare.

Acum, „spaima de marele“ (L. Blaga) ne cutreieră noapte de noapte grădina.

Sursa: Zf.ro

^Sus

20. COMISIA EUROPEANA ARE UN PLAN DE RECUPERARE ECONOMICA DE 750 MLD. EURO

Comisia Europeană a finalizat un pachet de stimulente fiscale masiv, în valoare de 750 miliarde de euro, pentru finanţarea revenirii economice în UE, în timp ce în Germania şi Franţa au apărut semne de stabilizare.

Din valoarea totală a programului de revenire propus de CE, 500 de miliarde de euro vor fi distribuite sub formă de granturi către statele membre şi 250 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, potrivit Reuters. Partea cu granturile se conformează dorinţei cuplului Franţa-Germania care şi-a asumat rolul de a ghida UE prin criză.

Potrivit Financial Times, Bruxelles-ul vrea să aibă puterea de a împrumuta până la 750 miliarde de euro de pe pieţe pentru a finanţa eforturile de reclădire după criza coronavirusului, avertizând că un eşec în a acţiona în acest sens ar lăsa Uniunea Europeană permanent divizată economic. Preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen este aşteptată să ceară o transformare a finanţelor centrale ale UE care să permită atragerea de sume fără precedent de pe pieţele de capital şi transferarea celei mai mari părţi a acestora sub formă de granturi către ţările membre cele mai profund afectate de criză.

Comisia propune de asemenea o nouă serie de noi taxe la nivel de bloc pentru a putea plăti datoriile în următoarele decenii, taxe ce vor viza totul, de la giganţii tech, la materialele plastice de unică folosinţă.

Planurile Comisiei vin după o propunere comună lansată de Germania şi Franţa, care au susţinut săptămâna trecută un plan de redresare de 500 mld. de euro care ar urma să fie acordat sub formă de granturi ţărilor puternic afectate.

„Comisia propune un fond de redresare de 750 mld. de euro care se adugă instrumentelor comune deja lansate. Un punct de turnură pentru Europa în faţa unei crize fără precedent“, a declarat comisarul european pe economie Paolo Gentiloni, potrivit Euractiv.

Pentru a accesa fondurile, Comisia a arătat că statele membre trebuie să prezinte planuri de reformă şi investiţii aliniate priorităţilor UE şi recomandărilor specific pe ţări făcute de Comisie.

Fondul se va adresa unui declin aşteptat să atingă -7,4% în UE în acest an, comparativ cu contracţia de -4,3% înregistrată în 2009.

Şefa Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a avertizat că economia zonei euro vas cădea cu 8, până la 12% în acest an, „stoparea bruscă a activităţii“ urmând să declanşeze o recesiune de două ori mai profundă decât criza din 2008, potrivit Financial Times.

În Germania au apărut însă recent semne pozitive. Încrederea companiilor germane s-a întărit în mai, iar optimismul consumatorilor ar urma să crească în iunie, potrivit MarketWatch. În plus, perspectiva privind ocuparea forţei de mună s-a îmbunătăţit uşor în mai după ce s-a prăbuşit în luna anterioară, notează Reuters.

În Franţa, însă, încrederea industriei s-a stabilizat, dar este în continuare departe de a recupera terenul pierdut în timpul carantinei, potrivit Bloomberg. Astfel, procesul de redresare este aşteptat a fi unul lent şi gradual.

Sursa: Zf.ro

^Sus

21. FINE DINING LA DOMICILIU: ACEASTĂ PERIOADĂ DE IZOLARE I-A DETERMINAT PE ACTORII BUCĂTĂRIEI FINE SĂ ÎŞI PUNĂ, ÎNCĂ O DATĂ, CREATIVITATEA LA MUNCĂ ŞI SĂ GĂSEASCĂ O NOUĂ MODALITATE PRIN CARE SĂ ÎŞI „JERTFEASCĂ“ PREPARATELE PE ALTARUL PAPILELOR GUSTATIVE ALESE. CE A IESIT?