Buletin informativ 04 01 2021

DIN SUMAR:

1. CE VA FI ÎN 2021 ÎN 16 IDEI: ECONOMIA VA CREŞTE, DAR NU LA FEL PENTRU TOATĂ LUMEA; ISĂRESCU VA AMÂNA CREŞTEREA CURSULUI PESTE 5 LEI/EURO PENTRU 2022; DOBÂNZILE VOR SCĂDEA, DAR MAI PUŢIN; CREŞTERILE SALARIALE VOR FI EXCEPŢII; VOM TRĂI PE DATORIE; BURSA VA CREŞTE SUSŢINUT; UIPATH VA PRODUCE PRIMII MILIONARI DIN IT, CA ÎN AMERICA
2. TVA DE 5% RAMANE LA PRAGUL DE 450.000 LEI SAU MAI PUTIN DE 92.000 DE EURO PENTRU ACHIZITIA DE LOCUINTE NOI. CLIENTII RENUNTA LA PARCARI SAU PIERD AVANSUL
3. ANAF: SISTEMUL INFORMATIC SAF-T VA FI GATA IN IULIE. OAMENII FISCULUI NU VOR MAI VENI LA FIRME PENTRU A SOLICITA INFORMATII, CI LE VOR PRIMI PRIN E-MAIL
4. GUVERNUL CÎŢU INTRĂ ÎN 2021 CU OPTIMISM: AŞTEAPTĂ CEL MAI BUN AN ECONOMIC DIN 2017 ÎNCOACE, CU O CREŞTERE DE 4,5%, DAR NU TREBUIE UITAT EFECTUL DE BAZĂ CREAT DE CUMPLITA CRIZĂ
5. CINCI TENDINŢE 2021 ÎN BĂNCI: ANUL 2021 VINE CU RELUAREA LA PLATĂ A RATELOR, DUPĂ AMÂNĂRILE DIN 2020, ŞI CU CREŞTEREA RATEI NPL. CREDITAREA POATE ÎNCETINI, BNR POATE MENŢINE DOBÂNDA-CHEIE LA 1,5%, IAR CONSOLIDAREA, RESTRUCTURAREA ŞI DIGITALIZAREA SISTEMULUI BANCAR VOR CONTINUA
6. PRIMELE DECIZII ALE GUVERNULUI CÎŢU CU IMPACT ÎN 2021: SALARIILE BUGETARILOR SUNT ÎNGHEŢATE LA NIVELUL DIN 2020, SALARIUL MINIM PE ECONOMIE CREŞTE CU 3%, AMÂNAREA RATELOR ŞI SUSŢINEREA HORECA CU 800.000 EURO/COMPANIE
7. CLAUDIU NĂSUI: AM SIGURAREA CĂ TOATE SUMELE VOR FI BUGETATE CORESUPUNZĂTOR PENTRU TOATE SCHEMELE DE AJUTOR PENTRU ANUL ACESTA
8. SCHIMBĂRI FISCALE CU IMPACT ÎN 2021 - DECLARAȚIA UNICĂ, TVA, EȘALONARE SIMPLIFICATĂ, TELEMUNCĂ, PFA, ACCIZE
9. ANAF MODIFICĂ DECLARAȚIA UNICĂ PENTRU A INCLUDE RUBRICI VIZÂND INDEMNIZAȚII ACORDATE ÎN CONTEXTUL CORONAVIRUS ȘI CASELE DE MARCAT
10. BNR A INCHIS 2020 CU REZERVE VALUTARE DE 37,3 MLD EURO, IN CRESTERE FATA DE NIVELUL DE 32,9 MLD. EURO INREGISTRAT LA FINALUL ANULUI 2019
11. NOI MODIFICARI ALE CODULUI FISCAL: DE ANUL ACESTA, ANGAJATII POT PRIMI DE LA ANGAJATOR UN NOU BENEFICIU CARE NU ESTE TAXABIL
12. TELEMUNCA, CUVANTUL-CHEIE AL PANDEMIEI: CE ASTEPTARI AU MANAGERII SI ANTREPRENORII PENTRU 2021. CHRISTOPHE DRIDI, RENAULT: NU VOM PUTEA REVENI EXACT LA STILUL DE MUNCA DE DINAINTE
13. CASTIGATORII ANULUI 2020: INDUSTRIA DE CURIERAT A CRESCUT CU 20% ANUL TRECUT SI TRECE DE 1 MILIARD EURO
14. ÎNMATRICULARILE DE AUTOTURISME NOI AU CRESCUT CU APROAPE 16% IN DECEMBRIE 2020, DAR AU SCAZUT CU PESTE 21% LA NIVELUL INTREGULUI AN
15. NOILE TITLURI TEZAUR DIN IANUARIE 2021 VERSUS DEPOZITE: UNDE SE CAȘTIGA MAI MULT. OFERTA FINANȚELOR DIN IANUARIE E MAI SLABA DECAT CEA DIN NOIEMBRIE
16. ORAȘELE CARE SE STING ȘI CELE CARE ÎNFLORESC. CUM S-A SCHIMBAT TOPUL PRIMELOR 20 ORASE ÎN ULTIMII 20 DE ANI
17. EXECUȚIA: -8% DIN PIB, DEFICIT BUGETAR LA 11 LUNI. COMBATEREA PANDEMIEI S-A SUPRAPUS PESTE MAJORAREA BENEFICIILOR SOCIALE
18. OPTIMISM PE BURSE: LONDRA PLUS 2,9%, FRANKFURT PLUS 1,3%, PARIS PLUS 1,7%. TOATE MARILE BURSE SUNT PE PLUS, IAR INDICII FUTURES DE PESTE OCEAN INDICA O DESCHIDERE PE VERDE SI PE WALL STREET. LA BUCURESTI, BET ARE O CRESTERE TIMIDA DE 0,3%
19. O VESTE BUNA LA INCEPUT DE AN: GERMANIA DUCE PRODUCTIA EUROPEANA LA CEA MAI BUNA LUNA DIN 2018 INCOACE
20. OPINIE FT: O NOUĂ ABORDARE A CREŞTERII ECONOMICE ESTE NECESARĂ ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI: CONCENTRAREA PE BUNĂSTARE
21. GIGANŢII TECH ÎŞI ARUNCĂ ÎN LUPTĂ LOBBY-ŞTII ÎN EUROPA. ŞI IN SUA LUPTA PENTRU INFLUENTA SE INTENSIFICA
22. AVERTISMENT: ECONOMIILE IN CURS DE DEZVOLTARE DIN ASIA OCOLESC CARBUNELE
23. VOLATILITATEA LOVESTE PUTERNIC: BITCOIN SCADE BRUSC CU 17%, LA O ZI DUPA RECORDUL DE 34.000 DE DOLARI
24. ANALIZA – BREXIT: DE LA TRAUMELE DIVORȚULUI REGATULUI UNIT DE UNIUNEA EUROPEANA LA DIALECTICA SCHIMBARII

 

 

---

 

 

1. CE VA FI ÎN 2021 ÎN 16 IDEI: ECONOMIA VA CREŞTE, DAR NU LA FEL PENTRU TOATĂ LUMEA; ISĂRESCU VA AMÂNA CREŞTEREA CURSULUI PESTE 5 LEI/EURO PENTRU 2022; DOBÂNZILE VOR SCĂDEA, DAR MAI PUŢIN; CREŞTERILE SALARIALE VOR FI EXCEPŢII; VOM TRĂI PE DATORIE; BURSA VA CREŞTE SUSŢINUT; UIPATH VA PRODUCE PRIMII MILIONARI DIN IT, CA ÎN AMERICA

2021 începe cu întrebarea “Ne vaccinăm sau nu ne vaccinăm?”, evoluţia pandemiei Covid-19 ne va influenţa tot anul, dar speranţele pentru un an mai bun sunt mai puternice decât previziunile analiştilor.

1. Economia va creşte cu 3-5%, dar nu va recupera ceea ce a pierdut în 2020 din cauza pandemiei. Creşterea economică nu va fi la fel pentru toată lumea; marile companii, cele care deţin poziţii puternice în piaţă, vor fi câştigătoarele, în schimb zeci de mii de companii româneşti vor încerca să reziste, întrebându-se unde este creşterea eocnomică, pentru că ei nu o văd.
2. Mulţi antreprenori români îşi vor pune întrebarea dacă mai are sens să supravieţuiască şi să încerce să reziste încă un an, pentru că va fi o povară fiscală şi bancară destul de greu de dus, după ce vor expira toate facilităţile fiscale, după ce va începe rambursarea ratelor pentru creditele amânate, după ce vor vedea că piaţa şi vânzările lor au dispărut peste noapte. Guvernul nu poate să susţină pe toată lumea, aşa că vom vedea mai multe insolvenţe şi chiar falimente, începând cu partea a doua a anului.
3. Băncile se vor baza în continuare pe garanţiile statului pentru susţinerea creditării şi vor interveni la companiile cu probleme doar în cazuri punctuale, nu pentru toată lumea. Băncile sunt mult mai bine pregătite pentru a absorbi creditele neperfomante care vor apărea, decât au fost în 2008-2009, aşa că din această perspectivă nu vor fi probleme în sistemul bancar.
4. Economisirea la bancă va continua să crească, iar băncile vor sta pe un munte de bani, cu care vor credita guvernul prin achiziţia de titluri de stat. Deja diferenţa dintre depozitele atrase şi creditele acordate este de 120 de miliarde de lei, iar aceşti bani se duc în finanţarea bugetului. Prea puţini deponenţi îşi vor scoate banii din depozite ca să cumpere titluri de stat Fidelis, sau să investească în acţiuni la Bursă sau în fonduri mutuale. O dobândă de 1-3% este mai bună decât orice altceva cu risc. În schimb, mă aştept ca o parte din bani să fie schimbaţi în euro, iar ritmul de creştere a depozitelor în euro să fie mai mare decât cel în lei, chiar dacă dobânda la euro este mai mult spre zero.
5. Cursul valutar va rămâne stabil şi în 2020 şi probabil că BNR va împinge creşterea la 5 lei/euro pentru 2021, chiar cu riscul înrăutăţirii dezechilibrului comercial şi creşterii importurilor. În 2020 creşterea de curs a fost de numai 1,88%, sub rata inflaţiei şi sub cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor, care aveau o previziune de 4,95-5 lei pentru un euro. Isărescu nu vrea ca această creştere a cursului să aducă un cost suplimentar companiilor şi statului, care s-a împrumutat masiv în euro, şi nici nu vrea ca cei care cred într-o creştere a cursului să câştige mai mult decât cei care cred în continuare în leu, şi mai ales îşi ţin banii la bancă în lei. În 2020, cine a avut un depozit bancar cu peste 2,5% în lei a câştigat mai mult decât cineva care şi-a făcut un depozit în euro.
6. BNR va mai reduce dobânda la lei cu încă un pas, de la 1,5% la 1,25%, cel mai probabil atunci când vor expira toate facilităţile fiscale, iar companiile vor trebui să înceapă să-şi plătească ratele la bancă amânate. Dacă Guvernul Cîţu şi Ministerul Finanţelor vor arăta un control mai strict al deficitului bugetar, BNR va scădea mai mult dobânda. Prima de risc la care este evaluată România din cauza bugetului şi a cheltuielilor cu pensiile este în continuare mare, iar BNR nu vrea să zdruncine acest pilon care asigură finanţarea deficitului bugetar (în 2021 necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe este de 150 de miliarde de lei, format din aproape 100 de miliarde de lei deficit nou, şi 50 de miliarde de lei refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă). Inflaţia care se va situa în jurul a 2% nu va reprezenta o problemă în 2021. Dacă BNR reduce dobânda, ROBOR-ul va coborî sub 2%, mai ales dacă execuţia bugetară va fi în parametri, iar Guvernul va menţine îngheţarea salariilor la buget.
7. Dezechilibrele - bugetar şi comercial - vor creşte în continuare. Bugetul statului porneşte din start cu un deficit de 7% pentru 2021 şi cu o presiune foarte mare pentru creşterea pensiilor şi a salariilor. Deficitul comercial va depăşi din nou 15 miliarde de euro, dacă nu chiar se va duce spre 20 de miliarde de euro, pentru că importurile vor creşte pe fondul revenirii cererii, iar exporturile României nu sunt atât de puternice şi competitive. Stabilitatea cursului leu/euro dă apă la moară importurilor şi reduce competitivitatea exporturilor României. Deficitul de cont curent va creşte, dar nu va fi o problemă acoperirea lui pentru că vin banii europeni, vor creşte serrviciile externe de IT şi transport, iar investiţiile străine se vor relansa chiar dacă nu la nivelul dorit. Aceste deficite - bugetar şi comercial - vor avea un impact mai mare începând cu 2022, pentru că marja de manevră a României se va reduce tot mai mult, pe măsură ce vin facturile la plată.
8. Datoria publică şi datoria externă vor creşte dar încă nu suntem puşi pe o listă neagră: deficitul bugetar din 2021 va adăuga cel puţîncă 50-70 de miliarde de lei la datoria publică, care va depăşi în pas alergător nivelul de 500 de miliarde de lei. Problemele vor apărea în 2022, când se vor mai adăuga încă 50 de miliarde de lei la datoria publică şi ne va apropia de nivelul critic de 60% din PIB. Creşterea datoriei publice va fi mai mare decât creşterea economică, ceea ce va face foarte greu să se reajungă la un echilibru, în lipsa unor măsuri mai dure de restructurare a cheltuielilor bugetare şi creşterea veniturilor prin majorarea taxelor şi impozitelor. Datoria externă, care se apropie de 120 de miliarde de euro, aparţine mai mult sectorului privat - 60%, şi mai puţin statului. Dar statul , prin împrumuturile externe, a avut cea mai mare creştere în 2020 şi la fel va fi şi în 2021.
9. Creşterile salariale în sectorul privat vor fi o excepţie: companiile private, în special cele româneşti, nu au suficiente resurse financiare care să susţină o creştere salarială dincolo de creşterea salariului minim pe economie cu 3%. Pentru angajaţii acestor companii problema va fi să nu-şi piardă locul de muncă, mai ales când va veni şocul plăţilor la buget şi la bănci, când ar putea interveni chiar şi o scădere salarială. Piaţa muncii se va tensiona din nou, dar nu în toate sectoarele şi nu la toate companiile.
10. Telemunca, adică munca de acasă, va continua o bună parte din 2021, dar presiunea psihică va fi din ce în ce mai prezentă în rândul angajaţilor, mai ales că nu toată lumea poate să găsească peste noapte un apartament sau o casă mai mare. La un moment dat, angajaţii vor cere să vină la birou pentru a se face bine.
11. Proprietarii clădirilor de birouri vor începe să simtă cu adevărat criza în 2021: deşi au contracte extrem de clare, presiunea din partea chiriaşilor de a reduce suprafaţa închiriată, mai ales că angajaţii nu vor reveni la birou, va fi din ce în ce mai mare şi nimeni nu vrea să ajungă în dispute juridice. Vor fi din ce în ce mai mulţi proprietari care vor încerca să-şi reconvertească clădirile de birourile în altceva care să le aducă noi chiriaşi din alte sectoare - sănătate, fitness, grădiniţe, şcoli etc. 2021 va fi începutul unui lung trend de reconvertire a unor spaţii de birouri. Cei mai afectaţi vor fi însă cei care aveau mici afaceri în jurul clădirilor de birouri, care se bazau pe corporatişti şi care acum stau acasă şi nu mai le mai aduc nicio încasare. Va fi o dramă pentru toţi cei care îşi câştigau existenţa ca antreprenori dar şi ca angajaţi în aceste zone.
12. Piaţa imobiliară va încerca să-şi revină după un an 2020 care a însemnat scăderea numărului de tranzacţii, de cumpărare-vânzare de apartamente, dispariţia chiriaşilor şi scăderea chiriilor: deşi dobânzile la creditele ipotecare sunt la minime, nu foarte multă lume are curajul să-şi cumpere un apartament având în vedere că această criză nu s-a terminat. Iar cei care cumpărau apartamente ca investiţie, să le dea în chirie, nu mai au piaţă pentru că au dispărut studenţii, turiştii, corporatiştii. Dezvoltatorii vor petrece mult mai multe luni în căutare de cumpărători, iar amânarea cu un an a creşterii plafonului pentru care se aplica un TVA de 5%, de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, nu va dezgheţa piaţa imobiliară. Deşi sunt bani în piaţă, lumea stă în expectativă aşteptând preţuri mai bune pentru cei care vor să cumpere.
13. Bursa de la Bucureşti va avea o creştere susţinută, cel puţin în prima parte a anului, când speranţa vaccinării şi eliminării Covidului va fi puternică. Când speranţa se va transforma în certitudine că un procent din ce în ce mai ridicat din populaţie va fi vaccinată, va începe marcarea de profit, pe ideea “cumpără când este război şi vinde când este pace”. Bursa de la Bucureşti mai are de recuperat din pierderile anului 2020 şi dacă nu se întâmplă vreun cataclism pe pieţele financiare externe, vor vedea creşteri susţinute în prima parte a anului. Pe acesf fond şi a euforiei care intervine în urma creşterii preţurilor acţiunilor, vor fi tot mai muţi antreprenori care vor încerca să ridice bani de pe bursă fie prin obligaţiuni, fie prin vânzarea de acţiuni. Acum este momentul lor, mai ales că banii sunt ieftini, iar depozitele bancare nu sunt atât de generoase. Dacă guvernul va înţelege să vină cu firme de stat la Bursă sau să vândă din acţiunile deţinute la companiile de stat deja listate la Bursă, vom atrage atenţia investitorilor de peste tot, care caută randamente mai ridicate şi o diversificare de portofoliu. Cu cât se amână mai mult aceste listări - fie de companii de stat, fie de companii private - cu atât se vor închide ferestrele de oportunitate, mai ales că din 2022 vor urma corecţiile macroeconomice.
14. Vânzările de companii româneşti vor continua, mai ales dacă pe masă vor fi oferte concrete: deja mulţi antreprenori români nu mai au nervi, energie şi nici bani să aştepte un nou ciclu economic şi vor prefera să-şi vândă businessurile pentru a nu pierde ceea ce au. Multiplii de evaluare nu s-au redus atât de mult şi sunt sectoare unde interesul este destul de ridicat pentru a se cumpăra companii, cote de piaţă, produse sau servicii. Sectorul agrobusiness, începând de la terenuri până la produse finite, este din ce în ce mai căutat şis canat de investitori
15. UiPath va produce prima serie de miliardari şi milionari în euro şi în lei pe model american: listarea UiPath pe bursa americană, aşteptată pentru prima parte din 2021, la o valoare de 20 de miliarde de dolari, va produce mulţi bani pentru fondatori dar şi pentru angajaţi, care de-a lungul anilor au primit acţiuni în cel mai valoros start-up din IT pornit din România.
16. Din ce în ce mai mulţi antreprenori români din tehnologie vor ieşi în piaţă să caute bani, atraşi de ceea ce s-a întâmplat în 2020, dar şi de perspectiva că firmele lor vor valora milioane de euro, dacă nu chiar zeci sau sute: unii vor încerca să se listeze la bursă, sperând la modelul Bitnett, care a crescut în 4 ani cu 1000% sau vor ridica bani de pe Seedblink sau de pe alte platforme de crowdfunding. Vom vedea şi primele ieşiri din companii din IT realizate de către fondurile de venture capital, mai ales că sunt câteva companii româneşti extrem de interesante.

Am făcut o trecere în revistă a ceea ce s-ar putea întâmpla în 2021m, dar totul depinde de 2 variabile: cât de mare va fi succesul în vaccinarea anti-Covid-19 şi cât de repede vom scăpa din această pandemie la nivel internaţional şi, bineînţeles, în România. Şi nu în ultimul rând, multe lucruri macro vor depinde de stabilitatea guvernului Cîţu, de dorinţa coaliţiei de guvernare de a mişca lucrurile în economie, în birocraţia fanariotă a statului şi în atragerea cât mai repede a miliardelor de euro din fondurile europene de rezilienţă

Sursa: Zf.ro

^Sus

2. TVA DE 5% RAMANE LA PRAGUL DE 450.000 LEI SAU MAI PUTIN DE 92.000 DE EURO PENTRU ACHIZITIA DE LOCUINTE NOI. CLIENTII RENUNTA LA PARCARI SAU PIERD AVANSUL

Cererea pentru noi locuinţe a crescut în 2020, iar clienţii au căutat acum cel mai mult apartamentele cu trei camere

„În cazul apartamentelor mai scumpe nu avem cum să ne mai încadrăm sau să mai negociem“.

Cu doar câteva ore înainte de intrarea în 2021, în noaptea zilei de 30 decembrie, gu­ver­nul condus de premierul Flo­rin Cîţu, prin ordonanţă de urgenţă, a amânat pentru 1 ianuarie 2022 creşterea pragului pentru TVA de 5% la achiziţia unei locuinţe noi la 140.000 de euro. Mai mult, amânarea vine în contextul în care moneda naţională a continuat să se de­valorizeze, iar de la 100.000 de euro cât re­prezentau 450.000 de lei în 2012, acum suma reprezintă 91.800 de euro, având în vedere că un euro a ajuns la 4,9 lei.

„Clienţii care s-ar fi încadrat în noul prag acum au renunţat la achiziţia unui loc de parcare, iar noi am venit cu un discount pentru a le permite încadrarea în pragul vechi. Un apartament cu 3 camere se vindea cu 95.000 de euro, alături de 7.500 sau 10.000 de euro un loc de parcare. Cine mai cumpără loc de parcare, cumpără cu TVA de 19%, dar în cazul apartamentelor mai scumpe nu avem cum să ne mai încadrăm sau să mai negociem“, a explicat un dezvoltator din sudul Capitalei.

Sursa: Zf.ro

^Sus

3. ANAF: SISTEMUL INFORMATIC SAF-T VA FI GATA IN IULIE. OAMENII FISCULUI NU VOR MAI VENI LA FIRME PENTRU A SOLICITA INFORMATII, CI LE VOR PRIMI PRIN E-MAIL

SAF-T este un standard internaţional pentru schimbul electronic de date contabile între companii/organizaţii şi autorităţile fiscale sau auditorii externi ce permite ca oamenii Fiscului să nu mai vină la firme pentru a solicita informaţii.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) promite că sistemul informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax), care ar urma să ia de pe capul firmelor controalele Fiscului, va fi gata în iulie 2021. În următoarea perioadă vor avea loc consultări între specialişti.

SAF-T este un standard internaţional pentru schimbul electronic de date contabile între companii/organizaţii şi autorităţile fiscale sau auditorii externi ce permite ca oamenii Fiscului să nu mai vină la firme pentru a solicita informaţii.

„În perioada ianuarie-februarie, vor avea loc consultări între Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, dezvoltatorii de software de contabilitate şi CECCAR, pentru asigurarea unei înţelegeri comune a modului de implementare a sistemului. De asemenea, consultările vor viza şi analiza elementelor critice ale sistemului: capabilităţile SAF-T, impactul schimbărilor asupra sistemelor interne ale companiilor, fluxul procesului de control fiscal, standardul SAF-T, tipul de date etc“, au anunţat reprezentanţii ANAF.

Termenul de raportare a fişierului SAF-T de către companii va fi definit având la bază analizele efectuate în cadrul consultărilor, experienţa altor administraţii fiscale europene, dar şi posibilităţile reale de ajustare a sistemelor informatice de către companii, mai spun cei de la ANAF.

ANAF promite că sistemul SAF-T „va contribui la asigurarea echităţii în derularea activităţilor economice, precum şi la îmbunătăţirea conformării voluntare prin reducerea efortului ambelor părţi în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane şi materiale“.

În lunile ce vin, contribuabilii vor fi informaţi cu privire la implementarea SAF-T, „în scopul pregătirii acestora pentru conformarea cu cerinţele de export ale fişierului standard de control fiscal“, mai precizează ANAF.

Sursa: Zf.ro

^Sus

4. GUVERNUL CÎŢU INTRĂ ÎN 2021 CU OPTIMISM: AŞTEAPTĂ CEL MAI BUN AN ECONOMIC DIN 2017 ÎNCOACE, CU O CREŞTERE DE 4,5%, DAR NU TREBUIE UITAT EFECTUL DE BAZĂ CREAT DE CUMPLITA CRIZĂ

♦ 2021 ar urma să aducă economiei României o creştere de 4,5%, una dintre cele mai mari creşteri economice din ultimii 13 ani ♦ Căderea economică din 2020 ar fi de -4,2%, de aici şi creşterea aşteptată.

Guvernul României aşteaptă o creştere economică de 4,5% în 2021, cea mai bună creştere economică din 2017 încoace, când economia României a crescut cu 7%, arată datele publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) cu ocazia rectificării bugetare. Analiştii economici şi instituţiile internaţionale, însă, au prognoze mai rezervate, în jurul unei creşteri economice de 3% şi al unei reveniri a activităţii economice din 2019 undeva în 2022.

Economia României ar urma să încheie 2020, unul dintre cei mai grei ani de după 1989 încoace, cu o cădere de 4,5%. Analiştii sunt de părere că amploarea recesiunii este ceva mai mare, dar totuşi nu atât de mare precum anticipau în primăvară, în cele mai sumbre scenarii. Căderea de 4,5% este mai mare decât aştepta guvernul Orban în primăvară, adică -1,9%. Primele date de la Statistică despre evoluţia economică din tot anul 2020 vor fi publicate în martie.

Sursa: Zf.ro

^Sus

5. CINCI TENDINŢE 2021 ÎN BĂNCI: ANUL 2021 VINE CU RELUAREA LA PLATĂ A RATELOR, DUPĂ AMÂNĂRILE DIN 2020, ŞI CU CREŞTEREA RATEI NPL. CREDITAREA POATE ÎNCETINI, BNR POATE MENŢINE DOBÂNDA-CHEIE LA 1,5%, IAR CONSOLIDAREA, RESTRUCTURAREA ŞI DIGITALIZAREA SISTEMULUI BANCAR VOR CONTINUA

♦ Anul 2021 aduce rate ce trebuie reluate la plată l Rata NPL poate creşte l♦BNR ar putea să menţină dobânda-cheie la 1,5% sau mai poate opera ajustări, urmând să opteze în continuare pentru gestiunea lichidităţii ♦ Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar vor continua, în timp ce digitalizarea accelerează ♦ Sistemul bancar poate fi şi în acest an pe profit, însă câştigul total va scădea.

• Anul 2021 vine cu rate bancare ce trebuie reluate la plată în unele cazuri, după amânările din 2020. Pentru unii clienţi cu probleme, cum ar fi cei din domeniile afectate puternic de pandemia de coronavirus, dar şi pentru alţi clienţi cu probleme, ratele la credite pot să fie eşalonate şi în 2021 pentru maximum 9 luni.

Perioada maximă pentru suspendare este de 9 luni, atât pentru creditele pentru care s-a obţinut deja suspen­darea obli­gaţiilor de plată în 2020, cât şi pentru cele pentru care nu s-a aplicat această facilitate. Perioada maximă de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspen­date creditele în 2020.

Sursa: Zf.ro

^Sus

6. PRIMELE DECIZII ALE GUVERNULUI CÎŢU CU IMPACT ÎN 2021: SALARIILE BUGETARILOR SUNT ÎNGHEŢATE LA NIVELUL DIN 2020, SALARIUL MINIM PE ECONOMIE CREŞTE CU 3%, AMÂNAREA RATELOR ŞI SUSŢINEREA HORECA CU 800.000 EURO/COMPANIE

Premierul Florin Cîţu are cea mai ingrată misiune care-i este rezervată unui şef de guvern: să taie din cheltuieli pentru a reduce deficitul bugetar

Amânarea plăţii ratelor bancare se prelungeşte doar pentru cei care nu amânat deja pentru 9 luni plata creditelor.

Guvernul Cîţu a publicat la finalul lui 2020 o ordonanţă de urgenţă care modifică mai multe acte normative. Deciziile vin, potrivit pre­mierului Florin Cîţu, pentru asigurarea unui deficit bugetar de maximum 7% din PIB şi pentru susţinerea relansării economice în 2021.

Salariile bugetarilor

Salariile bugetarilor vor fi îngheţate la nivelul lunii decembrie 2020. Măsura ar urma să aducă bugetului de stat, care încă nu a fost publicat, o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,5% din PIB-ul de 1.135 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

„Vorbim de o economie la buget de 17,6 mld. de lei pentru 2021 (prin îngheţarea salariilor bugetarilor – n. red.). Nu venim cu tăieri, rămân la nivelul din decembrie 2020, după ce a fost o creştere anul trecut de 25%. Pentru a ne menţine într-un deficit bugetar de 7% este necesară această măsură“, a spus Florin Cîţu pe 30 decembrie 2020, la finalul ultimei şedinţe de guvern din an.

Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) a fost la 11 luni din 2020 de aproape 100 mld. lei, adică 9,5% din PIB, arată ultima execuţie bugetară publicată de Finanţe.

„Începând cu luna ianuarie 2021, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“, se arată în actul normativ adoptat de guvern.

Amânarea plăţii accesoriilor şi rambursarea de TVA

„Pentru asigurarea desfăşurării în condiţii normale a activităţii contribuabililor în contextul actual dificil din punct de vedere sanitar şi economic“, premierul a mai anunţat următoarele decizii:

- cererea de anulare a accesoriilor aferente impozitelor şi taxelor poate fi depusă până la data de 31 martie 2021, în condiţiile OUG nr. 69/2020.

- eşalonarea simplificată a impozitelor si taxelor restante (perioadă de 12 luni, fără garanţii şi grafic de rambursare la alegerea debitorului) poate fi solicitată până la data de 31 martie 2021.

- solicitările de rambursare a TVA vor fi soluţionate până la 31 martie 2021 cu efectuarea ulterior a inspecţiei fiscale.

- restructurarea reglementată de OG

nr. 6/2019 va include şi obligaţiile bugetare restante din perioada 1 august 2020 – 31 decembrie 2020.

În plus, au fost eliminate deşeurile din categoria bunurilor pentru al căror import urma să se aplice taxarea inversă începând cu 1 ianuarie 2021, având în vedere că nu există codificare tarifară în funcţie de caracteristicile tehnice ale acestor bunuri.

Pensiile

Pensiile cresc cu 8%, după majorarea de 14% din septembrie. A fost prorogat cu un an termenul de acordare a pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene. Impactul bugetar al prorogării este de 600 de milioane lei, potrivit declaraţiilor premierului. În 2021 nu vor fi indexate cu rata medie anuală a inflaţiei pensiile de serviciu, pensiile militare de stat şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor. Impactul este de 400 de milioane lei.

Salariul minim şi voucherele de vacanţă

Salariul minim a crescut cu 3,1%, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut lunar, începând cu 1 ianuarie 2021. De asemenea, guvernul va continua să acorde vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei „având în vedere că măsura menţinerii acordării vou­che­relor de vacanţă până la data de 31 de­cem­brie 2021, va sprijini industria ospi­talităţii, puternic afectată de efectele pandemiei COVID 19, în sensul recuperării pierderilor suferite ca urmare a suspendării activităţii“, se mai arată în actul normativ.

Alocaţiile pentru copii

Alocaţiile pentru copii cresc cu 20% din 1 ianuarie. Astfel, alocaţiile pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani ajung la 214 lei pe lună.

„Alocaţiile pentru copii vor creşte cu 20% de la 1 ianuarie 2021, conform calendarului stabilit, exact cum am promis. Copiii cu vârste între 2 şi 18 ani vor primi, din ianuarie, 214 lei lunar“, a anunţat noul ministru al muncii Raluca Turcan, pe Facebook. Pentru copiii până în 2 ani şi copiii cu handicap, cuantumul alocaţiei este de 427 de lei lunar. Este posibilă o nouă majorare la mijlocul anului. Începând cu 2022 alocaţia va fi indexată cu rata inflaţiei.

Ratele bancare

Florin Cîţu, în calitate de ministru de finanţe şi mai apoi premier, a spus că printre discuţiile de la guvern se numără şi prelungirea amânării plăţii ratelor bancare. Peste 560.000 de persoane fizice şi companii au cerut din aprilie amânarea plăţii creditelor. Au fost amânate plăţi la credite în valoare de 42 mld. lei, adică aproape 15% din totalul creditelor acordate de bănci.

Florin Cîţu a venit la finalul ultimei şedinţe de guvern din 2020 cu lămuriri: „Dacă ai avut 9 luni ratele amânate, nu mai poţi să prelungeşti, dar ceilalţi pot să meargă până la 9 luni de zile, iar cei care nu au amânat ratele până acum pot aplica la această măsură. Solicitările pot fi transmise creditorului până la 15 martie 2021. Condiţiile rămân cam aceleaşi“, a spus Florin Cîţu miercuri seară.

Sprijin pentu industria HoReCa

În ultima zi din anul 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată „Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID - 19, precum şi unele măsuri fiscal“.

Este o schemă de ajutor de stat ce se va derula până la de 30 iunie 2021, iar valoarea maximă a ajutorului de stat ce poate fi acordată unui beneficiar este de 800.000 de euro/întreprindere.

Numărul de beneficiari estimat este de peste 73.000.

„Am lucrat la această Ordonanţă de Urgenţă, pentru că ştiu că cei din domeniul HoReCa au nevoie de ajutor. Turismul are nevoie de fonduri pentru a putea fi dezvoltat, iar asta înseamnă, implicit, bani care vor intra în economie“, a scris pe Facebook fostul ministru al economiei Virgil Popescu.

Potrivit actului normativ citat, cei din domeniu sunt scutiţi de plata impozitului specific în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021.

„Am încredere că schema de ajutor de stat pe care am demarat-o în guvernul PNL va fi dusă la bun sfârşit, cu rezultate bune, de noul meu coleg ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului Claudiu Năsui. Pornim cu încredere şi ajutor reciproc în noul an. Pentru că avem nevoie de aceste două lucruri, pentru a merge mai departe“, a scris Popescu.

Sursa: Zf.ro

^Sus

7. CLAUDIU NĂSUI: AM SIGURAREA CĂ TOATE SUMELE VOR FI BUGETATE CORESUPUNZĂTOR PENTRU TOATE SCHEMELE DE AJUTOR PENTRU ANUL ACESTA

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a afirmat că are asigurarea că toate sumele pentru toate schemele de ajutor din acest an vor fi bugetate corespunzător, prin proiectul de buget pe care îl va pregăti Ministerul de Finanţe.

„Bugetul e în sarcina Ministerului de Finanţe de elaborat. Solicitările noastre vor fi ca sumele să fie îndestulătoare. Am reuşit să trecem ordonanţa de urgenţă pentru HORECA, ea include şi amânarea impozitului pentru primele trei luni, nu e o amânare, nu se plăteşte acel impozit deloc. Toate sumele am asigurarea că vor fi bugetate coresupunzător pentru toate schemele de ajutor pentru anul acesta. Nu aş vrea să dau o perioadă de timp în care colegii mei de la Ministerul de Finanţe să nu se încadreze, aşa că o să las în seama lor”, a declarat Claudiu Năsui luni la Digi 24.

Acesta a oferit asigurări că toate plăţile, mai ales cele pe măsura 1 vor fi făcute.

„Toate plăţile, vreau să fie foarte clar, mai ales pe măsura 1, toate plăţile vor fi făcute chiar şi până se va face bugetul”, a completat Năsui.

Ministrul Energiei Virgil Popescu a anunţat, pe 1 ianuarie, că a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanţa de urgenţă care prevede sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structurile de alimentaţie şi de cazare, agenţiile de turism, care au avut activitatea afectată de pandemie.

„Veşti bune pentru cei din domeniul HORECA. A fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID - 19, precum şi unele măsuri fiscale.

Prezenta schemă de ajutor de stat se va derula până la data de 30 iunie 2021, iar valoarea maximă a ajutorului de stat ce poate fi acordată unui beneficiar este de 800.000 de euro/întreprindere.

Numărul estimat de beneficiari este de peste 73.000. Am lucrat la această Ordonanţă de Urgenţă, pentru că ştiu că cei din domeniul HORECA au nevoie de ajutor. Turismul are nevoie de fonduri pentru a putea fi dezvoltat, iar asta înseamnă, implicit, bani care vor intra în economie.

Totodată, tot prin prezenta OUG cei din domeniu sunt scutiţi de plata impozitul specific în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021. Am încredere că schema de ajutor de stat pe care am demarat-o în guvernul PNL va fi dusă la bun sfârşit, cu rezultate bune, de noul meu coleg ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului Claudiu Năsui.

Pornim cu încredere şi ajutor reciproc în noul an. Pentru că avem nevoie de aceste două lucruri, pentru a merge mai departe”, a scris Virgil Popescu, pe 1 ianuarie, pe Facebook.

Sursa: News.ro

^Sus

8. SCHIMBĂRI FISCALE CU IMPACT ÎN 2021 - DECLARAȚIA UNICĂ, TVA, EȘALONARE SIMPLIFICATĂ, TELEMUNCĂ, PFA, ACCIZE

Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.

Pe de altă parte, Guvernul instalat după alegerile parlamentare din decembrie a trecut rapid la adoptarea unor măsuri, inclusiv în domeniul fiscal.

Citește mai mult pe: Profit.ro

^Sus

9. ANAF MODIFICĂ DECLARAȚIA UNICĂ PENTRU A INCLUDE RUBRICI VIZÂND INDEMNIZAȚII ACORDATE ÎN CONTEXTUL CORONAVIRUS ȘI CASELE DE MARCAT

ANAF a pregătit modificarea formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, pentru a da posibilitatea celor care o completează să declare către Fisc obligațiile fiscale pentru indemnizații și să deducă costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu anumite schimbări legislative. Modificările sunt, încă, la stadiul de proiect, iar pentru a intra în vigoare trebuie adoptat ordinul de președinte ANAF și publicat în Monitorul Oficial.

Citește mai mult pe: Profit.ro

^Sus

10. BNR A INCHIS 2020 CU REZERVE VALUTARE DE 37,3 MLD EURO, IN CRESTERE FATA DE NIVELUL DE 32,9 MLD. EURO INREGISTRAT LA FINALUL ANULUI 2019

Rezervele valutare de la BNR totalizau 37,3 miliarde euro la finalul anului trecut, după ce în cursul lunii decembrie au crescut cu 4 mld. euro faţă de nivelul de 33,3 mld. euro înregistrat în noiembrie 2020, a anunţat luni banca centrală.

La finalul anului 2019, rezervele BNR se ridicau la 32,9 miliarde euro, arată datele centralizate de instituţia bancară.

În decembrie, la BNR au intrat 7,03 mld. euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, inclusiv sumele rezultate din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor pe piaţa externă în valoare nominală de 2,5 mld. euro precum şi a împrumutului de la Comisia Europeană obţinut prin programul SURE în valoare de 3,03 mld. euro, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 3,05 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, inclusiv cele care au rezultat din reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută începând cu perioada 24 noiembrie – 23 decembrie 2020, de la 6% la 5%, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, informează BNR.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,13 mld. euro.

La 31 decembrie 2020, rezervele internaţionale ale României, valute plus aur, au fost de 42,5 mld. euro, faţă de 38,4 mld. euro la 30 noiembrie 2020.

Plăţile scadente în luna ianuarie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 144 milioane euro.

Sursa: Zf.ro

^Sus

11. NOI MODIFICARI ALE CODULUI FISCAL: DE ANUL ACESTA, ANGAJATII POT PRIMI DE LA ANGAJATOR UN NOU BENEFICIU CARE NU ESTE TAXABIL

Începând cu anul 2021, angajaţii pot primi de la angajator ajutoare pentru adopţie care, conform celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, sunt beneficii netaxabile pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Mai exact este vorba despre Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020 şi care se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezenta lege modifică articolul 76 alineatul (4), litera a) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (...)

Sursa: Zf.ro

^Sus

12. TELEMUNCA, CUVANTUL-CHEIE AL PANDEMIEI: CE ASTEPTARI AU MANAGERII SI ANTREPRENORII PENTRU 2021. CHRISTOPHE DRIDI, RENAULT: NU VOM PUTEA REVENI EXACT LA STILUL DE MUNCA DE DINAINTE

Telemunca a devenit principala opţiune a companiilor din industria de outsourcing din România în această perioadă.

♦ Christophe Dridi, şeful celei mai mari companii din România: Nu vom putea reveni după pandemie exact la stilul de muncă de dinainte ♦ Laurenţiu Lazăr, Colliers: Pentru sectorul de birouri, ultimele luni au întărit convingerea că nu se poate lucra de acasă în mod constant şi pe termen foarte lung ♦ Adrian Vasilescu, BNR: Munca de acasă face să scadă costurile în companii şi instituţii, sunt plătite mai puţine chirii pentru birouri, scade consumul de energie termică şi electrică.

Anul 2020 a avut un cuvânt greu de spus pe piaţa muncii din România, iar în primele şase-şapte luni din anul trecut pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajaţii din economia locală, conform statisticilor europene. Mai mult, companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că „noul normal“ ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.

„Trebuie să învăţăm din această perioadă. Nu vom putea reveni după pandemie exact la stilul de muncă de dinainte. Acum putem vinde maşini pe internet, normal că vom continua. Înainte de pandemie, în fiecare seară, semnam foarte multe acte pe hârtie. Odată cu pandemia, semnez pe computer. Autorităţile s-au adaptat, sistemul IT s-a adaptat, departamentul de legal s-a adaptat. Nu vom reveni la acte semnate pe hârtie. În istoria umanităţii în criză am evoluat şi ne-am adaptat“, spunea anterior Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia, cea mai mare companie din România.

Sursa: Zf.ro

^Sus

13. CASTIGATORII ANULUI 2020: INDUSTRIA DE CURIERAT A CRESCUT CU 20% ANUL TRECUT SI TRECE DE 1 MILIARD EURO

În ultimii zece ani, industria de curierat din România a crescut considerabil, astfel că în anul 2009 existau doar 652 de companii care activau în industria de activităţi poştale şi de curierat.

♦ În urmă cu 20 de ani, piaţa de curierat era abia la început în România, iar în ultimul deceniu sectorul a crescut de 5 ori ♦ Pandemia a intensificat comenzile online, iar curierii au rămas cu joburi full time în această perioadă ♦ „Putem spune că pandemia a influenţat pozitiv piaţa de curierat pentru că a generat nu doar creşterea vânzărilor, ci şi schimbarea comportamentului multor consumatori“.

Industria de curierat a cunoscut în pe­rioada 2008-2019 o creştere consi­derabilă, astfel că în anul 2008 piaţa de curierat avea afaceri cumulate de 875 milioane lei, con­form datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Zece ani mai târziu, industria de curierat avea o valoare de peste 4 miliarde lei, adică de aproape cinci ori mai mare. Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de o valoare de circa 5 mld. lei, mai exact 4,85 mld. lei (1 mld. euro), conform estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă.

„Putem spune că pandemia a influenţat pozitiv piaţa de curierat pentru că a generat nu doar creşterea vânzărilor, ci şi schimbarea comportamentului multor consumatori. Mulţi clienţi au decis să facă trecerea la achiziţii online. Procentual, perioada restricţiilor a generat o creştere a volumelor în medie cu 20%, dar am avut şi luni în care cererea a fost mai mare“, a spus recent într-o conferinţă de presă Adrian Mihai, cofondator al Fan Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

Sursa: Zf.ro

^Sus

14. ÎNMATRICULARILE DE AUTOTURISME NOI AU CRESCUT CU APROAPE 16% IN DECEMBRIE 2020, DAR AU SCAZUT CU PESTE 21% LA NIVELUL INTREGULUI AN

Înmatricularile de autoturisme noi în România au crescut cu 15,98% în decembrie 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, atingând un volum de 15.974 de unităţi, în timp ce la nivelul întregului an numărul acestora a fost de 126.351 unitati, echivalentul unei scăderi de 21,79% comparativ cu 2019, arată datele ACAROM.

În ceea ce priveste autoturismele second hand (SH) inmatriculate pentru prima oara în Romania, volumul acestora a atins in decembrie 2020 cifra de 34.174 unitati, în scădere cu 5,03% faţă de decembrie 2019.

În total, în 2020, numărul autoturismelor SH înmatriculate este de 405.045 unităţi, ceea ce reprezinta o scadere de 8,9% comparativ cu 2019.

Clasamentul înmatriculărilor pe mărci la autoturisme noi, în perioada ianuarie-decembrie 2020, este condus de Dacia, cu 39.919 unitati, în scădere cu 20,66% faţă de 2019, urmată de Skoda, cu 10.288 unitati ( -16,17%), şi Renault, cu 10.273 unitati (-24,31%).

Următoarele locuri în topul înmatriculărilor au fost ocupate de Volkswagen, cu 9.422 unitati ( -10,94%) şi Ford, cu 6.938 unitati (-44,14%).

^Sus

ULTIMA ORĂ ÎNMATRICULARILE DE MAȘINI NOI DIN ROMANIA AU CRESCUT SIMȚITOR IN DECEMBRIE, LA UN VOLUM RECORD. SCADEREA PIEȚEI DIN 2020 S-A REDUS LA APROAPE 20%. CEA MAI BUNA LUNA A ANULUI TRECUT

Datele oficiale privind înmatriculările de vehicule noi din România arată că s-a înregistrat o creștere de 24,18% a pieței auto, în ultima lună a anului, ceea ce a redus scăderea înregistrată pe întreg anul. Autoturismele au atins un volum record pentru 2020, fiind astfel cea mai bună lună de la începutul anului trecut.

Achizițiile de autoturisme noi au crescut în luna decembrie cu 16%, la 15.974 de unități, ceea ce ridică volumul total de autoturisme înmatriculate în 2020 la 126.351 unități. În acest fel, scăderea pieței s-a diminuat, la 21,7%, față de peste 25% cât ajunsese la finele lunii noiembrie. Luna decembrie este singura din 2020 cu un volum care depășește 15.000 de autoturisme înmatriculate și se apropie de pragul de 16.000 de unități. În noiembrie se înregistrase recordul anterior, cu 13.253 unități.

Citește mai mult pe: Profit.ro

^Sus

15. NOILE TITLURI TEZAUR DIN IANUARIE 2021 VERSUS DEPOZITE: UNDE SE CAȘTIGA MAI MULT. OFERTA FINANȚELOR DIN IANUARIE E MAI SLABA DECAT CEA DIN NOIEMBRIE

Titlurile Tezaur care vor putea fi achiziționate de populație din ianuarie au dobânzi mai mici decât precedenta emisiune. Dacă în noiembrie se oferea 4%/an la emisiunea de 3 ani, în ianuarie se va oferi 3,75%/an, dar la 5 ani. Clar oferta Ministerului Finanțelor este mult mai slabă. Dar cum arată față de cea la depozite?

Până să ajungem la depozite, trebuie menționat că la emisiunea MFP pe 1 an, dobânda era de 3,5% în noiembrie, iar în ianuarie va fi de 3,25%. La emisiunea pe 3 ani se oferea 4% (în noiembrie), în timp ce în ianuarie se va da 3,5%.

Sa presupunem că cineva dorește să plaseze o sumă de 5.000 de lei. Cât va lua la depozite și cât la titlurile Tezaur?

Câștigul la depozite, după un an

Cele mai bune oferte la bănci cu dobânzi (fixe) sunt între 2,7 – 4% pe un an, conform datelor FinZoom.

*Bineînțeles, sunt și oferte mai slabe, dar le luăm pe cele din top.

Câștigul real la cei 5.000 de lei ar fi, după un an, între 121,5 – 180 lei, după ce se scad comisioanele și impozitul pe venit.

Câștigul la titlurile Tezaur pe oferta de 1 an

La titlurile de stat, așa cum se știe, poate că nu mai este nevoie să menționăm: nu se plătește impozit.

Prin urmare, la suma de 5.000 de lei investită câștigul la 3,25% este de 162,5 lei.

3 ani

În ambele cazuri am decis să nu capitalizăm câștigul. Poate omul dorește asta, plus că nu știm dacă vor mai fi oferte Tezaur în 2022.

La bănci, suma ce se va strânge este între 367 – 594 lei, luând în considerare că dobânzile sunt între 3,3-4,4%.

*Așa cum am spus și mai sus, sumele acelea sunt după comisioane și impozit pe venit.

La Tezaur, emisiunea pe 3 ani va fi de 3,5%/an, deci la final suma va fi de 525 lei.

*Nu se aplică impozit pe venit

Diferența este la oferta pe 5 ani, iar în calculatorul FinZoom nu am gasit o ofertă pe 5 ani. Dar după o așa perioadă, prin titlurile Tezaur suma rezultată ar fi de 937,5 lei.

*Acest material nu reprezintă o recomandare de investiții, ci pune în balanță ofertele din piață.

Dacă cineva vrea să investească în oricare dintre oferte, trebuie să se gândească bine ce alege și să ia în considerare pentru cât timp ține banii blocați. Dacă vorbim despre dobânzi și câștig, trebuie să ne uităm pe proiecția BNR privind inflația. Pentru finalul anului viitor, Banca Centrală estimează 2,5% cu un interval de incertitudine de +/-1,6%.

Sursa: Hotnews.ro

^Sus

16. ORAȘELE CARE SE STING ȘI CELE CARE ÎNFLORESC. CUM S-A SCHIMBAT TOPUL PRIMELOR 20 ORASE ÎN ULTIMII 20 DE ANI

Avem orașe în care populația s-a redus la aproape jumătate în ultimii 20 de ani, așa cum în alte câteva orașe populația aproape că s-a triplat, după cum arată datele transmise de Institutul Național de Statistică.

În Bragadiru, creșterea numărului de locuitori este de peste 240%, în vreme ce în orașul sucevean Solca, populația aproape că s-a înjumătățit. Din 320 de orașe, în 244 s-a înregistrat un recul al populației, în 10 orașe creșterea numărului de locuitori a fost sub 1%, iar în 66 de cazuri am asistat la o creștere mai consistentă. De asemenea, topul primelor 20 de orașe a suferit modificări la vârf, Iași Cluj-Napoca și Oradea având cele mai puternice avansuri în materie de locuitori. De ce s-a ajuns aici? Explicațiile, puțin mai jos.

Evoluția populației orașelor românești în ultimii 20 de ani (click pentru a mări imaginea):

 

Mai jos, topul primelor 20 de orașe la finalul anului trecut (click pentru a mări imaginea):

Mai jos, topul primelor 20 de orașe la finalul anului 2000 (click pentru a mări imaginea)

Câteva explicații pentru cum s-a ajuns aici:

Din punct de vedere geografic:

• regiunea de dezvoltare București-Ilfov este una din cele mai bine dezvoltate regiuni, cu cele mai puține resurse naturale de exploatat;

• zonele de sud și sud-est ale României sunt cele mai predispuse la schimbările climatice în ceea ce privește reducerea cantităților de precipitații medii anuale și a creșterii temperaturilor;

• în regiunile nord, nord-est și sud-est infrastructura de apă uzată este mai slab dezvoltată;

• cele mai expuse județe la riscurile de inundații recurente sunt Brăila, Galați și Călărași, însă majoritatea localităților din lungul principalelor râuri (Dunăre, Siret, Prut, Mureș, Ialomița, Someș) sunt vulnerabile;

• în ceea ce privește calitatea solului, mai ales a celui agricol, cele mai vulnerabile județe la schimbările climatice sunt: Mureș, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj.

 

Majoritatea oraşelor fac parte din categoria oraşelor mici, cu populaţii între 5.000 și 20.000 de locuitori și doar 8 orașe au peste 200.000 de locuitori, dintre care capitala București - circa 2 milioane de locuitori, oficial. Neoficial, numărul acestora ar depăși 3 milioane de locuitori.

 

De ce mai pleacă oamenii din zonele în care locuiesc, înregistrându-se un recul al locuitorilor în cele mai multe orașe:

 

• Rețeaua urbană este compusă din oraşe mici și mijlocii (aprox. 90% din totalul oraşelor). Pentru marea majoritate a orașelor noi, trecerea de la rural (comună) la urban s-a făcut fără modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de dotări și servicii. Există teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar (fără alte orașe pe o rază de 25 - 30 km), și în care este necesară întărirea unor localități cu rol de servire intercomunală.

• Investițiile publice în locuințe, predominante în mediul urban în perioada 1945‐1989, au fost foarte slabe după 1990. O mare parte din locuințe are durata de viață depășită, sau se află aproape de acest moment, fiind vorba în majoritate de locuințe colective din mediul urban. Echiparea locuințelor reprezintă o problemă majoră, în special în zonele rurale sărace, unde asigurarea utilităților este dificilă. Fenomenul așezărilor informale prezintă o dinamică accentuată la nivel național, condițiile de insalubritate de locuire punând în pericol starea de sănătate a populației ocupante. În zonele rurale predomină locuința individuală, iar locuința colectivă, acolo unde există, este cel mai adesea de un confort scăzut. În general, durabilitatea locuințelor din mediul rural este slabă, durata de viață a unei construcții nedepășind una‐două generații. Locuințele individuale recent construite în noile extinderi și în comunele peri-urbane suferă din cauza accesibilității scăzute la dotările comunitare, a costului ridicat de construire și a densității excesive a spaţiului construit.

• Serviciile comunitare (sănătate, educaţie și măsuri și acțiuni de asistență socială) sunt strâns legate de nivelul de dezvoltare economică a comunităţii. Pe toate cele 3 domenii zonele subdezvoltate din punct de vedere al serviciilor sunt Muntenia şi Oltenia şi numai în secundar Moldova, care are o situaţie mai bună în domeniul asistenţei sociale şi educaţiei și care la anumiţi indicatori surclasează alte regiuni mai dezvoltate economic. Sub aspectul serviciilor comunitare Bucureştiul este de departe cea mai dezvoltată zonă a României. Cea mai săracă zonă sub aspectul serviciilor comunitare este plasată în sudul ţării, în Câmpia Română, iar o sursă a sărăciei este faptul că Bucureștiul a atras capitalul uman din aceste zone ca forță de muncă fără să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de servicii în zonele rurale din teritoriul învecinat.

• Regiunile extracarpatice sunt cele mai puțin dezvoltate, cele mai sărace județe fiind: Botoșani, Iași, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea, Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt și Mehedinți; această lipsă de dezvoltare este manifestată și în ceea ce privește produsele și serviciile culturale oferite. Județele cu nivel mediu-inferior de dezvoltare sunt situate majoritar în zona vestică a Moldovei, în banda care începe cu Suceava și merge continuu până la Vrancea, cu extindere în regiunile sudice prin Buzău, Dâmbovița și Vâlcea; maximul de dezvoltare socială se înregistrează în Sibiu, Brașov, Cluj, Timiș, București;

• Rețeaua rutieră are o lungime de 79.904 km și nu este încă complet dezvoltată, autostrăzile ocupând un mic procent din lungimea sa. Cea mai mare densitate de drumuri se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Sud, Sud-Vest și Nord. Se înregistrează o degradare a celei mai mari părţi a reţelei rutiere, în ciuda faptului că în ultimele două decenii au fost modernizaţi peste 5.000 km de drum naţional. Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât și posibilitatea ca zonele cu potenţial agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional.

• Faptul că s-a considerat prioritară reabilitarea reţelei de drumuri naţionale, neglijându-se atât valoric cât şi calitativ rețeaua de drumuri judeţene/comunale adânceşte discrepanţele regionale şi împiedică dezvoltarea teritorială omogenă a ţării. O serie de analize elaborate de Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, CUGUAT-TIGRIS arată diferenţele de accesibilitate din prezent, precum şi gradul de ameliorare al accesibilităţii în cazul creşterii vitezei medii de rulare pe diferitele categorii de drumuri. Din aceste hărţi rezultă că sunt teritorii care ar beneficia mai mult de reabilitarea drumurilor comunale și judeţene, ameliorându-și considerabil accesibilitatea (de ex: Munţii Vrancei, parte din Dobrogea, Munţii Apuseni, etc. – regiuni care au probleme de accesibilitate).

• De asemenea, conexiunile interrregionale sunt adesea insuficiente. Barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor dar şi de principalele râuri duc frecvent la apariţia îngustărilor, căi de transport care reprezintă în termeni practici singura alternativă viabilă de mobilitate. De altfel, în cazul unor dezastre naturale sau accidente pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative. Exemple pot fi date în zona Carpaţilor (alternativele la defileul Oltului pot duce la ocoluri de sute de km; în cazul în care drumul naţional din Defileul Dunării este blocat este necesară ocolirea până la Reşiţa; traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc - Suceava este de asemenea greu de evitat fără ocoluri importante) dar și peste Dunăre (cel mai evident exemplu fiind lipsa oricărui pod între Calafat, după terminarea sa, și Giurgiu sau lipsa unei legături rapide între sistemul urban Brăila-Galaţi și Tulcea).

• Rețeaua feroviară are configuraţia determinată în principal de caracteristicile reliefului și accentuează rolul de polarizare pe care îl joacă marile centre urbane, dintre care se detașează capitala București. Densitatea reţelei este de 45,9 km/1.000 km², patru dintre regiunile de dezvoltare și multe din judeţele ţării depăşind această medie. Regiunea Bucureşti-Ilfov are cea mai mare densitate de căi ferate - 165,3 km/ 1.000 km², ceea ce înseamnă de aproape patru ori media naţională. Densitatea căilor ferate din România se ridică la două treimi din cea germană, și este mai redusă cu aproape un sfert faţă de cea din Polonia. Performanţa utilizării căii ferate din România, chiar cu nivelul scăzut de calitate a serviciilor, măsurate prin viteza comercială, este doar la jumătate faţă de media UE. Datele utilizate provit din lucrarea ”Strategia de Dezvoltare Teritorială a României- România policentrică 2035”.

Sursa: Hotnews.ro

^Sus

17. EXECUȚIA: -8% DIN PIB, DEFICIT BUGETAR LA 11 LUNI. COMBATEREA PANDEMIEI S-A SUPRAPUS PESTE MAJORAREA BENEFICIILOR SOCIALE

Deficitul bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni din 2020 a fost mai mare cu circa 47 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la peste 84 de miliarde lei (8% din PIB-ul estimat oficial la 1.050,5 miliarde lei), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

De reținut, încasările pe primele unsprezece luni au crescut la 27,7% din PIB, peste cele 27,3% consemnate în aceeași perioadă a anului trecut. Din suma suplimentară intrată în visteria publică, aproape patru cincimi au provenit din creșterea spectaculoasă a sumelor primite de la UE în contextul efectelor pandemiei (+430%, adică ceva mai mult de un miliard de lei).

Astfel, creșterea semnificativă a deficitului public a fost cauzată exclusiv de majorarea cheltuielilor. Acestea au urcat cu ceva mai mult de 48 de miliarde lei (4,9 puncte procentuale raportat la PIB). Menționăm că deficitul pe 2019 a fost estimat la 9,1% din PIB, potrivit datelor comunicate la ultima rectificare pe anul în curs. De unde rezultă că în decembrie ar mai rămâne spațiu pentru a adăuga un minus de circa 12 miliarde lei.

Încasările din TVA – reduse considerabil, cele din accize s-au păstrat

În pofida unei cifra de afaceri în comerț majorate (+2% la 10 luni, potrivit celor mai recente date) încasările din TVA s-au redus considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-5,62 miliarde lei, adică aproape -10% în termeni nominali). Reducere explicată prin creșterea rambursărilor de TVA cu aproape 2 miliarde lei (pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar) și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.

Deși afectate pe partea de produse energetice prin scăderea consumului de carburanți (încasările s-au diminuat cu peste 14%), accizele s-au păstrat aproape la același nivel prin avansul înregistrat la produsele din tutun (circa 12%), ca urmare a programului de majorare treptată a accizelor (românii plătesc cele mai mari taxe din UE la acest capitol, raportat la puterea de cumpărare).

Cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare, contribuțiile de asigurări, a înregistrat o diminuare marginală (101,4 miliarde lei față de 101,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2019) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus aproape un miliard de lei (circa 22 miliarde lei față de 21 miliarde lei).

De subliniat deficitele la care au ajuns bugetele de asigurări sociale și de sănătate, care însumate au depășit șase miliarde de lei. Dincolo de problemele cauzate de pandemie și de impozitele cronic subdimensionate aplicate în aceste domenii față de necesități, acești bani vor trebui acoperiți prin transferuri de la bugetul de stat în ultima lună a anului (adică jumătate din restul de deficit programat e deja antamat).

Avansul cheltuielilor, aproape 15% per total

Avansul cheltuielilor a ajuns după primele 11 luni ale anului la 14,8% în raport cu aceeași perioadă din 2019, în condițiile în care au trebuit efectuate cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor epidemiei Covid dar și a majorării unor beneficii sociale, cu prețul creșterii semnificative a datoriei publice (de la circa 35% din PIB spre 43% din PIB, ceea ce corespunde cu deficitul bugetar înregistrat).

De reținut creșterea cu 27,5% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+10,5%), care reflectă o modificare evidentă de atitudine în favoarea investițiilor, menite să stimuleze o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Din păcate, pe fondul efectelor negative induse de pandemie (-5,1% PIB după primele trei trimestre ale anului 2020), chiar dacă ritmul de creștere al cheltuielilor cu salariile bugetarilor a fost adus la un nivel ceva mai rezonabil (+7%), cheltuielile sociale au continuat să crească exagerat ( peste 22%), ceea ce explică în bună parte necesitățile considerabil sporite de finanțare și majorarea îngrijorătoare a sumelor achitate la creditele DEJA CONTRACTATE (+21%).

În fine, dar nu în ultimul rând, ar merita o atenție sporită evoluțiile înregistrate ÎNAINTE de pandemie pe categorii de cheltuieli (motiv pentru care vă prezentăm spre reflecție și datele la 11 luni din 2018). Evoluții care explică de ce am avut un spațiu de manevră extrem de limitat la apariția unei probleme externe majore, de ce au trebuit limitate indexările promise și de ce nu am putut să facem investiții mai consistente, care să ajute la o revenire economică rapidă.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus

18. OPTIMISM PE BURSE: LONDRA PLUS 2,9%, FRANKFURT PLUS 1,3%, PARIS PLUS 1,7%. TOATE MARILE BURSE SUNT PE PLUS, IAR INDICII FUTURES DE PESTE OCEAN INDICA O DESCHIDERE PE VERDE SI PE WALL STREET. LA BUCURESTI, BET ARE O CRESTERE TIMIDA DE 0,3%

Marile burse europene sunt pe plus în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de la începutul săptămânii, cu creşteri de la 2,9% pentru FTSE 100 (Londra), 1,3% pentru DAX (Frankfurt), 1,7% pentru CAC40 (Paris) în contextul unui optimism de început de an adus pe burse de aşteptările că vaccinurile vor repune economiile pe picioare. La Bucureşti indicele principal BET urcă cu 0,3% după o deschidere de început de an indecisă.

Peste Ocean, indicii futures sunt pe plus cu până la 0,6% pentru DJIA ceea ce semnealează că prima şedinţă de tranzacţionare a noului an ar putea începe pe plus în cea mai mare bursă la nivel mondial – Wall Street. Şi nu doar bursele cresc, ci şi aurul, dar şi petrolul şi argintul.

“Apetitul accentuat pentru risc se poate observa pe pieţele financiare globale la începutul anului 2021. Pieţele bursiere sunt în creştere, alături de mărfuri. Slăbiciunea dolarului american susţine metalele preţioase, argintul şi platina remarcându-se cu aprecieri de peste 3%. De asemenea, aurul traversează o perioadă optimistă avansând cu 2% astăzi şi depăşind linia descendentă de trend din zona 1.900 USD”, se arată în raportul XTB România.

Sursa Marketwatch, ora 11:50 ora României.

Sursa: Zf.ro

^Sus

19. O VESTE BUNA LA INCEPUT DE AN: GERMANIA DUCE PRODUCTIA EUROPEANA LA CEA MAI BUNA LUNA DIN 2018 INCOACE

Producţia din zona euro a crescut în decembrie în cel mai rapid ritm din ultimii doi ani şi jumătate, scrie Bloomberg.

Rezultatele din decembrie ale indicelui IHS Markit – care măsoară activitatea sectorului privat – arată o creştere condusă de Germania, însă şi celelalte ţări au înregistrat creşteri. Indicele pentru zona euro s-a situat la 55,2 pentru ultima lună a anului trecut de la 53,8 în noiembrie, în condiţiile în care pragul de 50 desparte contracţia şi creşterea economică.

Datele vin pe măsură ce guvernele europene continuă să se confrunte cu noile cazuri de COVID-19. Ultimele restricţii, lansate pentru a controla infecţiile cu coronavirus, au fost îndreptate în mare parte asupra barurilor şi restaurantelor, fapt ce i-a permis sectorului manufacturier să îşi continue activitatea. Astfel, scăderea pe care a înregistrat-o economia a fost mult mai mică prin comparaţie cu faza iniţială a pandemiei.

„Producţia din zona euro a terminat 2020 într-o notă puternică şi încurajatoare. Cu toate acestea, creşterea numărului de cazuri va continua să influenţeze pieţele bursiere pe termen scurt, iar creşterile vor fi limitate”, spune Chris Williamson, economist al IHS Markit.

De altfel, rezultatele nu surprind în totalitate peisajul de la sfârşitul lui decembrie, de vreme ce Franţa a închis temporar traficul de pe Canalul Mânecii după ce a fost descoperită o nouă tulpină a virusului SARS-CoV-2 în Marea Britanie.

Sursa: Zf.ro

^Sus

20. OPINIE FT: O NOUĂ ABORDARE A CREŞTERII ECONOMICE ESTE NECESARĂ ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI: CONCENTRAREA PE BUNĂSTARE

Declinurile record ale PIB-urilor naţionale nu reflectă în întregime impactul asupra bunăstării, se arată într-o opinie a boardului editorial al Financial Times.

Pandemia va face ca 2020 să intre în istorie drept anul cu unul dintre cele mai dramatice declinuri economice înregistrate vreodată. Şi totuşi, cifrele, deşi impresionante, nu captează adevăratul colaps al bunăstării, care trebuie să fie obiectivul supreme al politicii economice.

Teoretic, PIB-ul reuneşte tot ce o ţară produce într-un an, însă există o mulţime de aspecte pe care cifrele nu le captează. Pentru calcularea valorii activităţilor foarte diferite dintr-o economie, statisticienii folosesc preţurile pieţei, însă absenţa acestor preţuri pentru o mare parte din segmentele de servicii medicale şi educaţie în multe ţări înseamnă că perturbările suferite de şcoli şi întârzierile în administrarea serviciilor medicale noncoronavirus nu sunt incluse.

Pe de altă parte, parcurile publice şi alte spaţii verzi au devenit mult mai importante, însă contribuţia acestora la economie nu este înregistrată ca parte a PIB. Cu multe alte activităţi se întâmplă la fel. Chiar şi cea mai corectă calculare a scăderii producţiei din acest an nu va include probabil impactul psihologic al izolării prelungite şi singurătăţii.

Aceasta sugerează că soluţia nu ar fi o extindere a definiţiei PIB-ului, ci o concentrare pe bunăstare în mod direct, potrivit boardului editorial al FT.

Totuşi, experienţa din acest an a arătat că creşterea economică nu a reprezentat cea mai mare prioritate. Deja, o definiţie mai amplă a bunăstării decât una pur economică este în mod implicit folosită pentru a sta la baza politicilor.

Cea mai bună modalitate de a proteja locurile de muncă în acest an a avut legătură cu menţinerea virusului sub control.

Acest lucru va rămâne valabil şi după pandemie. O forţă de muncă sănătoasă şi educată este una dintre cele mai importante pre-condiţii pentru creştere, iar locurile de muncă sigure, bine plătite şi de calitate sunt printre cele mai bune fundaţii pentru protejarea bunăstării, se arată în opinia FT.

Obiectivul ar trebui să privească crearea tipului de societate unde creşterea economică şi bunăstarea să meargă mână în mână.

Sursa: Zf.ro

^Sus

21. GIGANŢII TECH ÎŞI ARUNCĂ ÎN LUPTĂ LOBBY-ŞTII ÎN EUROPA. ŞI IN SUA LUPTA PENTRU INFLUENTA SE INTENSIFICA

Un document făcut public în octombrie a zguduit capitala UE, prezentând în detaliu planurile Google de a submina legi noi care i-ar putea afecta puternic businessul de publicitate online. Pentru mulţi oficiali din Bruxelles, documentul nu a făcut decât să confirme ce aceştia bănuiseră de mult: Google şi alţi giganţi tech americani sunt angajaţi într-o amplă campanie de lobbying pentru a stopa reglementări mai stricte care-i vizează, scrie The New York Times.

În condiţiile în care UE a devenit liderul global în re­gle­mentarea industriei tech, aceste companii şi-au crescut focu­sul pe Bruxelles. Legislatorii şi autorităţile de regle­men­tare din SUA au devenit deja mai agresivi. Şi acolo, totuşi, ma­rile companii tech îşi intensifică eforturile de a influenţa noua administraţie, potrivit Reuters.

Silicon Valley lucrează din spatele scenelor pentru obţinerea de roluri importante pentru aliaţii tech în părţi mai puţin cunoscute, dar vitale, ale administraţiei Biden.

Echipa de tranziţie a noului preşedinte american include deja mai mulţi executivi decât critici tech. Acum, executivi şi angajaţi ai unor companii tech ca Google, Amazon, Facebook şi Microsoft se luptă să-şi plaseze candidaţi în roluri importante în cadrul unor agenţii guvernamentale.

Cercetători, avocaţi şi consultanţi care urmăresc tranziţia au declarat pentru Reuters că mişcările sunt parte ale eforturilor multor mari companii tech de a influenţa politicile viitoare. Acestea vor de asemenea să se asigure că administraţia Biden nu pleacă urechea la ideile democraţilor şi unei mişcări în creştere antimonopol.

În Europa, companiile cheltuiesc mai mult ca niciodată, notează The New York Times, angajând foşti oficiali guvernamentali, firme de avocatură şi de consultanţă cu relaţii.

Acestea au finanţat o mulţime de think tank-uri şi asociaţii şi au contribuit la publicarea de raporturi prietenoase cu industria de către alte firme.

În prima jumătate a acestui an, Google, Facebook, Amazon, Apple şi Microsoft au declarat cheltuieli totale de 19 milioane de euro, sumă egală cu cea pe întregul an 2019 şi în creştere de la 6,8 mil. euro în 2014.

Cheltuielile sunt menite să le asigure acestea accesul la autorităţi. Companiile şi aliaţii acestora au raportat sute de întruniri cu oficiali ai Comisiei Europene şi Parlamentului European.

„Bugetele sunt cu adevărat fără egal“, arată Margarida Silva, cercetător la Corporate Europe Observatory, un grup care monitorizează activităţile de lobby din Bruxelles.

Deşi sumele sunt mai mici decât cele cheltuite în SUA, influenţa în creştere a industriei îi alarmează pe oficialii europeni care cred că Big Tech contribuie la o „Washingtonizare“ a Bruxelles-ului.

În pofida lobbyingului, industria nu a avut parte de prea multe reuşite. Şi totuşi, aceasta nu pare dispusă să cedeze, chiar în condiţiile în care se află în faţa a ceea ce mulţi cred că va fi cea mai dură bătălie a sa, după ce oficialii europeni au lansat cele mai vaste reglementări din lume.

Sursa: Zf.ro

^Sus

22. AVERTISMENT: ECONOMIILE IN CURS DE DEZVOLTARE DIN ASIA OCOLESC CARBUNELE

Investiţiile noi în energia generată de cărbune din economiile aflate în curs de dezvoltare din Asia sunt în scădere rapidă, în condiţiile în care guvernele implementează politici de energie verde, iar presiunile din partea activiştilor de mediu se intensifică, potrivit Financial Times. În urma schimbărilor de politică decise de acestea, investiţiile vor consemna o scădere de 80% faţă de acum cinci ani.

Sursa: Zf.ro

^Sus

23. VOLATILITATEA LOVESTE PUTERNIC: BITCOIN SCADE BRUSC CU 17%, LA O ZI DUPA RECORDUL DE 34.000 DE DOLARI

Bitcoin a înregistrat cele mai mari scăderi din martie până în prezent, întrucât preţul celei mai populare criptomonede a scăzut cu 17%, luni, după ce a spart record după record şi s-a situat duminică la un nivel de 34.000 de dolari pentru prima dată, conform preţului citat de Bloomberg.

Ca de obicei, nu se poate identifica cu exactitate cauza volatilităţii pe bitcoin.

Cu toate acestea, preţul unui bitcoin rămâne cu circa 300% mai mare după un 2020 care a dus creşteri, iar bitcoin se tranzacţiona în Londra la ora 12.40 (ora României) la 29.168 de dolari, în scădere cu 13%.

Cei care vor să creadă în bitcoin susţin că preţul este în creştere din cauza tiparniţelor de bani care s-au repornit în pandemie, în timp ce alţi investitori arată spre bula care se formează în jurul criptomonedelor şi o consideră ca fiind un risc la adresa pieţelor financiare globale.

Sursa: Zf.ro

^Sus

24. ANALIZA – BREXIT: DE LA TRAUMELE DIVORȚULUI REGATULUI UNIT DE UNIUNEA EUROPEANA LA DIALECTICA SCHIMBARII

Acordul comercial post-Brexit a fost aprobat de regina Elisabeta a II-a, a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, și a devenit oficial lege și peste Canalul Mânecii, în primele ore ale zilei de joi.

Regatul Unit a fost o jumătate de secol (48 de ani) membru al Uniunii Europene, din care ultimii cinci au fost cheltuiți pe campanii, referendum, negocieri.

Toate acestea a fost marcate de „răsturnări frenetice ale crizei Brexit, care au dominat afacerile europene, au bântuit piețele financiare și au pătat reputația Regatului Unit de pilon de încredere al stabilității economice și politice occidentale”, potrivit Reuters.

Formal, de la 31 ianuarie, granițele dintre Marea Britanie și UE vor deveni obstacole serioase pentru exportatori și importatori, cu toată birocrația și procedurile vamale aferente, companiile se vor restructura, iar oamenii vor avea nevoie de vize.

Mai mult de atât, însă, divorțul de UE al Regatului Unit provoacă nu numai dureri economice și sociale și de o parte și de alta, dar pune la încercare opțiunile de viitor ale Europei, într-o lume în care lupta pentru noile coordonate ale supremației globale este în plină desfășurare.

Dramele unității, dincolo și dincoace de Canalul Mânecii

Discursurile susținătorilor staturii globale a Britaniei independente („Global Britain”) ascund slăbirea legăturilor care țin laolaltă Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord într-o economie de 3 trilioane de dolari.

Iar o Mare Britanie tot mai divizată ca urmare a Brexitului a fost cât pe-aci să funcționeze ca trăgaci al divizării în continuare a UE. Tendințele centrifuge din UE au devenit ceva mai tăcute în ultimul an, dar nu sunt descurajate.

În schimb, sprijinul pentru independența Scoției a crescut, amenințând uniunea politică veche de 300 de ani dintre Anglia și Scoția.

Un referendum privind independența Scoției ar trebui să aibă loc în prima parte a următorului mandat al Parlamentului, care începe anul viitor, potrivit liderului scoțian Nicola Sturgeon, citat de Reuters.

Scoția s-ar grăbi să reintre în UE, pentru a compensa o parte din pierderile pe care le-ar provoca propriul său divorț de Londra.

„Nu este sfârșitul… (ci) începutul unei relații minunate între Regatul Unite și prietenii și partenerii noștri din UE”, a spus premierul britanic Boris Johnson, marele susținător al Brexitului.

Numai că exemplul Brexit a alimentat discursurile centrifuge și în UE, în țări din nucleul puternic al acesteia (Spania și Italia), dar și în Polonia și Ungaria, cu ecorui care au fost reluate inclusiv în România liderului Liviu Dragnea, acum în închisoare.

Avanlanșa schimbărilor economice

După ce Regatul Unit va părăsi piața unică sau uniunea vamală europeană vor exista unele perturbări ale activității la frontiere.

Mai multă birocrație înseamnă costuri mai mari pentru cei care importă și exportă mărfuri peste granița UE-Regatul Unit și pentru toate companiile în general.

UE oferă Marii Britanii accesul la piața sa de 450 de milioane de consumatori, dar acordul prevede, pentru a evita concurența neloială, sancțiuni și măsuri compensatorii, dacă nu se respectă regulile în materie de ajutoare de stat, de mediu, dreptul muncii și fiscalitate, potrivit AFP.

Funcționarea piețelor financiare își va găsi noile făgașuri, dar o mare parte din tranzacții se vor muta din Londra, unde au avut loc, până acum aproape în întregime transferuri zilnice internaționale de 8,6 miliarde de euro, potrivit Reuters.

(Citiți și: „Analiză Bloomberg: Principalele elemente ale Acordului post-Brexit pe 14 domenii cheie”)

Ultima mare problemă a încheierii acordului, pescuitul, arată care sunt și principalele slăbiciuni ale uniunii la niveul unui continent ca Europa.

Va fi o perioadă de tranziție până în iunie 2026, după care pescarii europeni vor fi renunțat la doar 25% din capturile lor, spre dezamăgirea britanicilor, pentru care nu contează cât de puțin contribuie pescuitul la PIB (2%), ci că acesta face parte din identitatea insulară a suveranității.

De la referendumul din 23 iunie 2016, câștigat cu 51,9% de tabăra „leave”, a fost nevoie de trei prim miniștri, de lungi dezbateri parlamentare nocturne la Westminster și trei amânări pentru a se ajunge la cele 1.246 de pagini ale tratatului post Brexit.

Este greu de imaginat ce conjuncturi europene de leadership vor fi mai promițătoare pentru unitatea europeană, după ce scena va fi părăsită de șefi de stat precum Angela Merkel.

Sursa: CursdeGuvernare.ro

^Sus